Un test genetic, dezvoltat de cercetătorii de la Stanford Medicine, din Statele Unite, ar putea permite medicilor să distingă rapid şi precis între infecţiile bacteriene şi cele virale, într-un efort de a reduce utilizarea excesivă a antibioticelor.
Rezistenţa la antimicrobiene este în continuă creştere, în timp ce comunitatea ştiinţifică depune eforturi serioase pentru a reduce utilizarea inadecvată a antibioticelor. A determina dacă un pacient are o infecţie bacteriană sau virală este una dintre cele mai mari provocări în domeniul sănătăţii la nivel global.
Un nou test bazat pe expresia genetică, dezvoltat de cercetătorii de la Stanford Medicine, din Statele Unite, ar putea permite medicilor din întreaga lume să distingă rapid şi precis între infecţiile bacteriene şi cele virale, reducând astfel utilizarea excesivă a antibioticelor.
Testul se bazează pe modul în care sistemul imunitar al pacientului răspunde la o infecţie.Este primul astfel de test de diagnostic validat în diverse populaţii globale, care ia în considerare o gamă mai largă de infecţii bacteriene, şi singurul care îndeplineşte ţintele de acurateţe stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fundaţia pentru noi diagnostice inovatoare, pentru a aborda rezistenţa la antibiotice.
Aceste ţinte includ cel puţin 90% sensibilitate (identificarea corectă a elementelor pozitive) şi 80% specificitate (identificarea corectă a elementelor negative) pentru a distinge între infecţiile bacteriene şi virale.
Abordarea face parte dintr-o nouă serie de teste de diagnostic care se vizează răspunsul gazdei, respectiv modul în care sistemul imunitar al pacientului reacţionează, pentru a identifica tipul de infecţie. Testele măsoară expresia anumitor gene implicate în răspunsul imun al gazdei.
Testele actuale bazate pe răspunsul gazdei pot distinge infecţiile bacteriene extracelulare de infecţiile virale cu o acurateţe de peste 80%, dar pot identifica doar 40% până la 70% dintre infecţiile intracelulare.
Pentru a dezvolta un test de diagnostic care să poată separa cele două tipuri de infecţii bacteriene (cele care se multiplică în interiorul celulelor umane, la fel ca cele virale, cum sunt febra tifoidă şi tuberculoza, faţă de cele extracelulare, precum E.coli şi faringitele streptococice) de infecţiile virale, oamenii de ştiinţă au folosit date de expresie genetică disponibile public din 35 de ţări. Acestea au inclus 4.754 de mostre de la persoane de diferite vârste, sexe şi rase, cu infecţii cunoscute.
Potrivit autorilor, diversitatea pacienţilor, a infecţiilor şi a tipurilor de date este mai reprezentativă pentru lumea reală.Folosind învăţarea automată şi jumătate dintre mostre, cercetătorii au identificat opt gene care sunt exprimate diferit în infecţiile bacteriene faţă de cele virale.
Ei au validat testul cu cele opt gene pe mostrele rămase şi pe mai mult de 300 de probe noi.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că aceste opt gene ar putea distinge infecţiile bacteriene intracelulare şi extracelulare de infecţiile virale cu o acurateţe ridicată, obţinând o sensibilitate de 90% şi o specificitate de 90%.
Este primul test de diagnostic care îndeplineşte şi depăşeşte standardele propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Fundaţia pentru noi diagnostice inovatoare.
Oamenii de ştiinţă speră că noul test de diagnostic poate fi dezvoltat curând într-un test clinic şi adoptat de medici, întrucât necesită doar o probă de sânge şi poate fi efectuat în 30 până la 45 de minute.
Echipa a solicitat deja un brevet pentru acest test.
Recentul studiu a fost publicat în Cell Reports Medicine.
