Cercetări recente propun realizarea unui vaccin pe bază de virusuri şi bacterii modificate genetic pentru a împiedica recidiva cancerului de colon.
Unele dintre cele mai mortale tipuri de cancere, colorectal, pancreatic, esofagian şi de stomac, au rate ridicate de recurenţă chiar şi după o intervenţie chirurgicală de succes sau un tratament cu radiaţii.
Pentru a combate aceste tipuri de cancer rezistente la tratament, cercetătorii de la universitatea Thomas Jefferson, din Statele Unite, cercetează folosirea unor vaccinuri care instruiesc sistemul imunitar al pacienţilor să împiedice cancerul să recidiveze. Vaccinurile folosesc virusuri sau bacterii modificate genetic.
Noile teste preclinice arată că folosirea combinată a vaccinului viral şi bacterian este sigură şi mult mai eficientă în lupta împotriva cancerului decât oricare dintre abordările individuale.
„Platformele de vaccinare nu sunt unice, dar nimeni nu le-a folosit într-un vaccin combinat, unde am văzut o reacţie eficientă din partea sistemului imunitar” a declarat prof. dr. Adam Snook cercetător la centrul de cancer Jefferson Health.
În trecut, dr. Snook şi echipa sa au dezvoltat un vaccin împotriva cancerului folosind forma modificată a unui adenovirus care antrenează sistemul imunitar al pacienţilor să identifice şi să atace o moleculă unică de cancer colorectal numită GUCY2C (pronunţată goosee-toosey). În prezent, studii clinice de faza a II-a testează tratamentul cu acest vaccin, numit Ad5.F35-GUCY2C.
Deşi abordarea unui vaccin pe bază de adenovirus stimulează un răspuns imun extrem de eficient la pacienţi, efectul nu durează. Pentru a crea cel mai bun răspuns imun posibil, vaccinurile necesită adesea doze suplimentare, întrucât organismul se familiarizează cu adenovirusul şi nu mai produce acelaşi tip de răspuns imun la introducerea dozelor suplimentare. Pentru a menţine sistemul imunitar amorsat ca să ofere imunitatea necesară în lupta împotriva cancerului, organismul are nevoie de un alt tip de rapel.
Pentru a creea un booster de vaccin corespunzător, cercetătorii au apelat la o abordare bazată pe o formă modificată a bacteriei Listeria monocytogenes, care nu provoacă boli la şoareci sau la oameni. Abordarea platformei de vaccin cu listeria nu este grozavă în crearea unui răspuns imun ca vaccin primar, dar excelează în amplificarea răspunsului imun, la dozele suplimentare de vaccin.
În plus, „este foarte bună la infectarea unui anumit tip de celulă imună numită antigen care prezintă celule esenţiale pentru generarea unui răspuns imun eficient împotriva cancerului”, a explicat dr. Snook.
Cercetătorilor le-a venit ideea să combine cele două platforme. Când au folosit vaccinul pe bază de adenovirus pentru a amorsa mai întâi sistemul imunitar la şoareci şi apoi l-au stimulat cu vaccinul cu bacteria Listeria, au observant că celulele imune care atacă celulele canceroase s-au înmulţit de peste 15 ori.
Într-un model de cancer colorectal recidivant, care s-a răspândit şi în alte părţi ale corpului în afara colonului, abordarea cu vaccinul combinat cu adenovirus şi bacteria Listeria a redus metastazele şi a crescut supravieţuirea la animale, conform rezultatelor publicate în revista NPJ Vaccines. Strategia vaccinului nu a produs toxicitate sau inflamaţie, indicând faptul că tratamentul a fost bine tolerat, fără efecte nedorite.
Departamentul Apărării a acordat recent fonduri echipei conduse de dr. Snook, pentru efectuarea unui studiu clinic de fază I cu această combinaţie de vaccin cu adenovirus şi bacteria Listeria.
Cercetătorii lucrează acum la fabricarea vaccinului şi se aşteaptă să înceapă recrutarea pacienţilor pentru studiu, anul viitor.
Oamenii de ştiinţă speră ca această abordare a vaccinurilor să poată fi folosită şi în alte tipuri de cancere şi boli, precum HIV şi malaria, unde strategii eficiente de vaccinare sunt dificil de produs.
