Oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire care ar putea explica de ce unii oameni sunt capabili să reziste infecţiilor virale.
Oamenii de ştiinţă de la Trinity College Dublin au testat sistemul imunitar al femeilor expuse la hepatită C (VHC) prin transfuzii cu anticorpi anti-Rh (D), cu sânge contaminat cu virusul hepatitei C, administrate în urmă cu peste 40 de ani în Irlanda.
Cercetarea publicată vineri, în revista Cell Reports Medicine, este considerată remarcabilă şi are implicaţii ample pentru îmbunătăţirea înţelegerii fundamentale a rezistenţei virale ceea ce ar putea duce la proiectarea unor posibile terapii pentru tratarea persoanelor infectate.
Între 1977 şi 1979, în Irlanda, câteva mii de femei au fost expuse la virusul hepatitei C prin transfuzii de sânge contaminat, care administra un tratament fabricat cu plasmă din sânge donat femeilor cu Rh negativ care sunt însărcinate cu un făt cu Rh pozitiv.
Persoanele cu sânge Rh D negativ nu au în mod normal în plasmă anticorpi antiD (absenţa antigenului D).
Atunci când o femeie cu Rh negativ este însărcinată cu un făt cu Rh pozitiv (de provenienţă paternă), în timpul sarcinii, naşterii sau avortului, eritrocitele copilului trec prin placentă în sângele mamei, dând naştere la anticorpi anti-Rh. În timpul celei de a 2-a sarcini, aceşti anticorpi ai mamei se combină cu eritrocitele fătului, pe care le distruge (hemoliză), provocându-i icter şi anemie severă.
Profilaxia cu imunoglobuline anti-D previne dezvoltarea anticorpilor care ar putea fi periculoşi sarcinii ulterioare.
Unele dintre transfuziile anti-D utilizate în perioada 1977-1979 în Irlanda au fost contaminate cu hepatita C.
Din acest focar, au fost identificate trei grupuri de persoane: femei care au fost infectate cronic; cele care au eliminat infecţia cu un răspuns cu anticorpi; şi cele care păreau protejaţte împotriva infecţiei fără a produce anticorpi împotriva hepatitei C.
„Am emis ipoteza că femeile care păreau să reziste infecţiei cu VHC trebuie să aibă un răspuns imun înnăscut îmbunătăţit, care este partea veche a sistemului imunitar care acţionează ca o primă linie de apărare a organismului”, a declarat Cliona O'Farrelly, profesor de imunologie comparativă la facultatea de biochimie şi imunologie din Trinity autorul principal al articolului de cercetare.
Pentru a testa acest lucru, cercetătorii au luat legătura cu femeile expuse la virus în urmă cu peste patruzeci.
După o campanie la nivel naţional, cercetătorii au reuşit să identifice peste 100 de femei. Oamenii de ştiinţă au recrutat aproape 40 din grupul rezistent, alături de 90 de femei care au fost infectate anterior.
În colaborare cu Institutul Pasteur din Paris, cercetătorii au analizat probele de sânge de la aproape 20 de femei din fiecare grup, pe care l-au stimulat cu molecule care imită infecţia virală şi conduc la activarea sistemului imunitar înnăscut.
După studierea răspunsului imun al acestor femei, cercetătorii au obţinut câteva indicii ştiinţifice considerate de importanţă unică.
Comparând răspunsul imun al femeilor rezistente cu cel al femeilor care s-au infectat, cercetătorii au descoperit că cele rezistente au avut un răspuns îmbunătăţit la interferon de tip I după stimularea imună.
Interferonii de tip I sunt o familie cheie de mediatori imuni antivirali care joacă un rol important în apărare împotriva virusurilor, inclusiv hepatita C şi SARS-CoV-2.
În urma acestor rezultate, oamenii de ştiinţă cred că producţia crescută de interferon de tip I ale femeilor rezistente, observată în recentul studiu, după aproape 40 de ani de la expunerea iniţială la hepatita C, este ceea ce le-a protejat împotriva infecţiei.
Eforturile laboratorului sunt acum concentrate pe valorificarea acestor descoperiri biologice pentru a dezlega rezistenţa virale la VHC, la nivel genetic.
Cercetarea a stârnit interesul internaţional pentru cercetări referitoare la rezistenţa la alte infecţii virale, inclusiv SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19.Laboratorul O'Farrelly şi-a extins recrutarea indivizilor rezistenţi la virusuri, în iniţiativa denumită efortul genetic uman împotriva Covid (www.COVIDhge.com), care recrutează membri ai publicului care au fost puternic expuşi la SARS-CoV-2, dar care nu au dezvoltat niciodată infecţia.
