În testele preclinice, cercetătorii au reuşit să elimine simptomele de astm în două săptămâni şi să readucă aproape la normal căile respiratorii ale şoarecilor.
Puţin sub 5,5 milioane de oameni din Marea Britanie primesc tratament pentru astm şi aproximativ 1.200 de oameni mor din cauza bolii în fiecare an.
Astmul provoacă îngroşarea şi constricţia căilor respiratorii, ducând la simptome precum respiraţia şuierătoare şi dificultăţi de respiraţie.
În prezent astmul se tratează cu steroizi, care reduc simptomele pe termen scurt, prin relaxarea căilor respiratorii şi scăderea inflamaţiei.
Niciun medicament din prezent nu abordează însă modificările structurale pe care astmul le cauzează căilor respiratorii şi plămânilor, pentru a oferi un tratament de lungă durată.
„Adresând direct schimbările din căile respiratorii sperăm că această abordare ar putea oferi în cele din urmă un tratament permanent şi mai eficient decât cele deja disponibile, în special pentru astmaticii severi, care nu răspund la steroizi. Munca noastră este încă într-un stadiu incipient şi sunt necesare cercetări suplimentare înainte de a putea începe testele la oameni”, a declarat autorul principal al studiului, dr Jill Johnson, de la facultatea de bioştiinţe a universităţii Aston, din Anglia.
În noua cercetare, oamenii de ştiinţă s-au concentrat pe căile respiratorii şi pe un tip de celule stem cunoscute sub numele de pericite, care se găsesc în principal în vasele de sânge din mucoasa nazală.
Când cei care suferă de astm au o reacţie alergică şi inflamatorie la acarienii de praf, pericitele se deplasează către pereţii căilor respiratorii pentru a-i anihila.
Odată ajunse acolo, pericitele se dezvoltă în celule musculare şi alte celule care fac căile respiratorii mai groase şi mai puţin flexibile.
Mişcarea pericitelor este declanşată de o proteină cunoscută sub numele de CXCL12. Cercetătorii au folosit o moleculă candidat numită LIT-927, pe care au introdus-o în pasajul nazal al şoarecilor, cu scopul de a bloca semnalul proteinei.
Şoarecii astmatici care au fost trataţi cu LIT-927 au prezentat o reducere a simptomelor în decurs de o săptămână, iar după două săptămâni simptomele le-au dispărut complet.
Cercetătorii au descoperit că pereţii căilor respiratorii la şoarecii trataţi cu LIT-927 erau mult mai subţiri decât cei de la şoarecii netrataţi, respectiv mai aproape de cei ai animalelor sănătoase de control.
Echipa va aplica acum pentru finanţare suplimentară pentru a efectua mai multe cercetări în privinţa dozării şi a perioadei de timp pentru tratament.
Astfel vor putea determina cea mai eficientă durată pentru administrarea tratamentului în timpul evoluţiei bolii, cât de mult agent LIT-927 este necesar, şi impactul tratamentului asupra funcţiei pulmonare.
În cazul în care această cercetare va avea succes, vor mai fi necesari câţiva ani până când tratamentul ar putea fi testat la oameni.
Cercetarea a fost finanţată de Medical Research Council, parte a Uk Research and Innovation şi a fost publicată în Respiratory Medicine.
