O echipă internaţională de oameni de ştiinţă conduşi de Institutul Karolinska a reuşit să descopere originea histiocitozei cu celule Langerhans (LCH).
Histiocitoza cu celule Langerhans este o boală gravă care afectează în principal copiii şi poate fi fatală în cazul formelor severe. Aproximativ cinci până la zece copii dezvoltă boala anual, în Suedia, de cele mai multe ori înainte de vârsta de zece ani.
Oamenii de ştiinţă de la Institutul Karolinska, în colaborare cu spitalul universitar al institutului şi echipe din Singapore şi Marea Britanie, au reuşit să identifice originile acestei boli grave, asemănătoare cancerului.
Descoperirile, prezentate în revista Science Immunology, pot duce la noi tratamente ţintite.
Patogeneza acestei boli nu a fost complet cunoscută până acum, specialiştii încă discutând daca ea trebuie încadrată în grupul bolilor reactive sau al celor neoplazice.
În LCH, mutaţia cancerului are loc în celulele imune, care, în mod obişnuit, au sarcina de a detecta şi elimina celulele canceroase.
„Originea celulelor LCH este discutată de zeci de ani. Unii cercetători sunt convinşi că LCH derivă dintr-un anumit tip de celule imunitare, cunoscute sub numele de celule dendritice, în timp ce alţii cred că provin din celule înrudite, denumite monocite”, spune dr. Egle Kvedaraite, doctor şi cercetător la departamentul de biochimie medicală şi biofizică de la Institutul Karolinska şi primul autor al recentului studiu.
Cercetătorii de la Karolinska împreună cu oamenii de ştiinţă de la Singapore Immunology Network şi universitatea Newcastle, din Marea Britanie, au reuşit acum să arate că ambele teorii sunt aproape de adevăr.
Folosind tehnologiile avansate printre care, secvenţierea cu o singură celulă, microscopierea probelor şi urmărirea celulelor de la pacienţi, oamenii de ştiinţă au descoperit că celulele LCH mutante aveau proprietăţi similare atât monocitelor, cât şi celulelor dendritice, precum şi unui tip de celulă dendritică relativ nou descoperit, aşa-numita celulă dendritică de tip 3 (DC3).
„Astăzi ştim că DC3 are o cale separată de dezvoltare faţă de alte celule dendritice şi monocite, iar cunoaşterea acestui lucru a fost crucială pentru studiul nostru”, a declarat medicul.
Cercetătorii au descoperit că diferitele tipuri de celule ar putea comunica între ele pentru a promova dezvoltarea LCH şi, prin urmare, a crea un efect de control al propriului comportament.
„Printre opţiunile de tratament pentru LCH, terapia ţintită poate fi aplicată cu succes, dar boala recidivează atunci când tratamentul este întrerupt. Acest lucru reprezintă o provocare serioasă pentru pacienţi, deoarece un tratament pe viaţă pentru copii nu este o opţiune bună având în vedere efectele secundare”, a explicat dr Kvedaraite.
Descoperirile asupra originii acestui tip de cancer reuşite cum de cercetători are potenţialul de a contribui la dezvoltarea de noi tratamente ţintite.
„Descoperirile ar putea duce la un tratament care vizează eliminarea celulelor patologice”, a precizat medicul.