Oamenii de ştiinţă au descoperit că diferenţa dintre persoanele care răspund şi cele care nu răspund la imunoterapie ar putea avea legătură cu un tip de celulele imunitare.
Imunoterapia a transformat tratamentul cancerului. În cazul melanomului avansat, de exemplu, cea mai mortală formă de cancer de piele, rata de supravieţuire la cinci ani a crescut de la mai puţin de 10% la peste 50% de când a fost introdusă imunoterapia în 2011.
Cu toate acestea, doar aproximativ jumătate dintre pacienţii cu melanom răspund la imunoterapie, ceilalţi având un prognostic slab.
Cercetătorii de la facultatea de medicină a universităţii Washington, din St. Louis, Statele Unite, au descoperit că diferenţa dintre persoanele care răspund şi cele care nu răspund la imunoterapie ar putea avea legătură cu celulele imunitare cunoscute sub numele de celule dendritice CD5+, întrucât poartă proteina CD5 pe suprafeţele lor exterioare.
Cercetările arată că persoanele cu o varietate de tipuri de cancer, inclusiv melanom, au trăit mai mult dacă au avut mai multe celule dendritice CD5+ în tumorile lor, iar şoarecii cărora le-a lipsit proteina CD5 pe celulele dendritice nu au putut răspunde bine la imunoterapie.
Descoperirile, publicate în revista Science, sugerează că o terapie suplimentară, concepută pentru a creşte numărul sau activitatea celulelor dendritice CD5+ ar putea extinde beneficiile salvatoare ale imunoterapiei la mai mulţi pacienţi cu cancer.
„Imunoterapia a revoluţionat domeniul terapiei împotriva cancerului, dar există o mulţime de pacienţi cu cancer care nu beneficiază de ea”, a declarat autorul principal Eynav Klechevsky, profesor asistent de patologie şi imunologie şi cercetător la central de cancer Siteman din cadrul spitalului Barnes-Jewish şila facultatea de medicină a universităţii Washington.
„O parte din motivul pentru care unii oameni nu răspund bine la unele forme de imunoterapie este că această populaţie de celule dendritice este redusă dramatic. Dezvoltăm unele abordări noi bazate pe imunitate pentru a stimula activarea acestor celule dendritice care exprimă CD5, cu scopul de a ajuta mai mulţi pacienţi să răspundă la imunoterapie”, a precizat profesorul Klechevsky.
Sistemul imunitar apără organismul împotriva cancerului prin activarea celulelor imunitare, cunoscute sub numele de celule T, pentru a recunoaşte şi a distruge celulele tumorale.
Ca răspuns, celulele tumorale manipulează sistemul de control imunitar - o protecţie care împiedică celulele T să atace din greşeală celulele sănătoase - pentru a păcăli celulele T să le lase în pace.
Terapia de blocare a punctelor de control imunitar funcţionează prin contracararea semnalelor celulelor tumorale, care permit celulelor T să recunoască şi să distrugă tumorile.
Dar chiar şi cu ajutorul terapiei, celulele T ale unor persoane nu reuşesc să îşi facă treaba în mod eficient.
Cercetătorii au bănuit că persoanele care nu răspund la imunoterapie ar putea avea o problemă cu celulele dendritice. Dacă celulele T sunt jucătorii de pe un teren de fotbal, celulele dendritice sunt antrenorii care îi pregătesc pe jucători pentru meci şi le dau instrucţiuni. Fără celulele dendritice, celulele T performează modest şi fără ţintă.
Analizând datele din The Cancer Genome Atlas - o bază de date publică cu informaţii despre 20.000 de tumori reprezentând 33 de tipuri de cancer – echipa profesorului Klechevsky a descoperit că pacienţii cu tipuri de cancer de piele, plămâni, oase şi ţesuturi moi, sân şi col uterin s-au descurcat mai bine atunci când au avut niveluri mai ridicate de celule dendritice CD5+ în tumori.
Experimente ulterioare cu celule umane şi şoareci au arătat că celulele dendritice CD5+ sunt necesare pentru o activitate eficientă a celulelor T împotriva tumorilor.
Celulele dendritice CD5+ de la oameni au indus puternic celulele T să se activeze şi să se înmulţească.
Şoarecii cu tumori au răspuns doar slab la imunoterapie şi nu au reuşit să respingă tumorile atunci când le-a lipsit CD5 pe celulele dendritice.
Descoperirile sugerează că numărul de celule dendritice CD5+ din interiorul tumorilor ar putea fi folosit pentru a-i ajuta medici să evalueze ce pacienţi au cele mai mari şanse de a beneficia de imunoterapie.
De asemenea, ele sugerează că o creştere a numărului sau a activităţii acestor celule dendritice ar putea ajuta mai mulţi oameni să beneficieze de imunoterapie.
Totodată, în cadrul acestui studiu, cercetătorii au descoperit că proteina imunitară IL-6 creşte cantităţile de celule dendritice CD5+.
„Încă nu înţelegem pe deplin cum funcţionează imunoterapiile”, a declarat Klechevsky. „Acest studiu indică faptul că putem face mai multe pentru a creşte eficacitatea acestor tratamenteŢ, a spus profesorul.
Cercetătorii speră să poată găsi modalităţi de a valorifica aceste celule pentru a ajuta mai mulţi pacienţi să beneficieze de imunoterapie.
