În fiecare an, în întreaga lume, zeci de milioane de oameni sunt anunţaţi că au cancer, iar milioane de oameni mor din cauza acestei boli. Acum, un raport al Societăţii Americane de Cancer preconizează că, până în 2050, numărul persoanelor cu cancer ar putea creşte cu 77%.
Raportul, publicat joi în revista CA: A Cancer Journal for Clinicians, a constatat că în 2022 - cel mai recent an pentru care sunt disponibile date - au fost diagnosticate aproximativ 20 de milioane de cazuri de cancer, alături de 9,7 milioane de decese cauzate de cancer.
Aceste estimări sugerează că aproximativ 1 din 5 persoane care sunt în viaţă în prezent vor dezvolta cancer în timpul vieţii lor, iar aproximativ 1 din 9 bărbaţi şi 1 din 12 femei vor muri din cauza acestei boli.
Cazurile de cancer la nivel mondial vor creşte cu 77% până în 2050, estimează un raport al OMS
În ceea ce priveşte numărul de cazuri din întreaga lume, „credem că acest număr va creşte până la 35 de milioane până în 2050, în mare parte din cauza creşterii populaţiei în contextul îmbătrânirii populaţiei", a declarat pentru CNN dr. William Dahut, directorul ştiinţific al Societăţii Americane de Cancer.
Potrivit noului raport, creşterea populaţiei şi îmbătrânirea sunt factori cheie pentru mărimea poverii cancerului la nivel mondial, cu o populaţie globală de aproximativ 8 miliarde în 2022, care se preconizează că va ajunge la 9,7 miliarde până în 2050.
Dar dacă şi mai mulţi oameni consumă tutun şi mai mulţi au obezitate, alături de alţi factori de risc pentru cancer, numărul estimat de cazuri de cancer ar putea deveni şi mai mare, a avertizat dr. Dahut, în special în ţările cu venituri mici.
„O mulţime de factori favorizanţi pentru cancer pe care i-am văzut în mod tradiţional în ţările cu venituri ridicate, cum ar fi fumatul şi obezitatea, aceiaşi factori se mută acum în ţările cu venituri mici", a precizat dr. Dahut, adăugând că această tendinţă este îngrijorătoare.
„Acestea sunt ţări care nu dispun de instrumentele necesare pentru a depista cancerul la timp, pentru a-l trata în mod corespunzător şi pentru a-l preveni în moduri în care se face adesea în alte ţări", spune medicul american.
„Suntem îngrijoraţi de faptul că vom asista la o creştere a ratelor de incidenţă, la o creştere a ratelor de mortalitate, în special în ţările cu venituri mici, unde cancerele sunt acum determinate nu numai de factorii tradiţionali de cancer, ci şi de factori externi, cum ar fi tutunul şi obezitatea."
Cel mai frecvent cancer din lume
Noul raport include date la nivel mondial privind incidenţa şi mortalitatea prin cancer provenite din Global Cancer Observatory, o bază de date a OMS.
Conform datelor, cancerul pulmonar a fost cea mai frecvent diagnosticată formă la nivel mondial în 2022, cu aproape 2,5 milioane de cazuri noi şi peste 1,8 milioane de decese.
În general, primele 10 tipuri de cancer, atât la bărbaţi, cât şi la femei, au reprezentat mai mult de 60% din cazurile de cancer nou diagnosticate şi din decesele cauzate de cancer, potrivit raportului.
Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cele de plămâni, sân la femei, colorectal, prostată, stomac, ficat, tiroidă, col uterin, vezică urinară şi limfomul non-Hodgkin, potrivit raportului.
Cancerul pulmonar a fost, de asemenea, principala cauză a deceselor cauzate de cancer, urmat de cancerul colorectal, de ficat, sân la femei, stomac, pancreas, esofag, prostată, col uterin şi leucemie.
Cancerul de col uterin a fost principala cauză a deceselor cauzate de cancer în 37 de ţări, în principal în Africa Subsahariană, America de Sud şi Asia de Sud-Est, potrivit raportului.
Vaccinul împotriva HPV (papilomavirusului uman) poate reduce riscul de cancer de col uterin, însă, la nivel mondial, doar aproximativ 15% dintre fetele eligibile au primit acest vaccin, potrivit Societăţii Americane de Cancer. Există, de asemenea, disparităţi în ceea ce priveşte depistarea cancerului de col uterin.
„Având în vedere că mai mult de jumătate dintre decesele cauzate de cancer la nivel mondial pot fi prevenite, prevenţia oferă cea mai rentabilă şi durabilă strategie de control al cancerului", a declarat într-un comunicat de presă dr. Ahmedin Jemal, vicepreşedinte senior al ştiinţei de supraveghere şi echitate în sănătate la Societatea Americană de Cancer şi autor principal al studiului.
„Numai eliminarea fumatului ar putea preveni 1 din 4 decese cauzate de cancer sau aproximativ 2,6 milioane de decese cauzate de cancer anual", spune el.
Chiar dacă cauzele cancerului pot fi complexe, genetice sau de mediu, „aproximativ 50% dintre cancere pot fi prevenite", a declarat pentru CNN dr. Bilal Siddiqui, oncolog şi profesor asistent la Centrul de cancer MD Anderson, din cadrul Universităţii din Texas, care nu a fost implicat în noul raport.
„Toţi pacienţii ar trebui să vorbească cu medicii lor pentru a se asigura că beneficiază de analize de depistare a cancerului adecvate vârstei şi este important să facă schimbările cheie în stilul de viaţă care pot reduce riscul nostru de cancer, inclusiv oprirea fumatului, reducerea consumului de alcool şi menţinerea activităţii fizice", a subliniat el.
'Cancerul, un val uriaş care se apropie'
Fumatul rămâne „principala cauză a cancerului pulmonar", potrivit raportului, care adaugă că boala poate fi prevenită în mare măsură prin politici şi reglementări eficiente de control al fumatului.
În ceea ce priveşte alte tipuri de cancer, reducerea excesului de greutate corporală, reducerea consumului de alcool, renunţarea la fumat şi creşterea activităţii fizice pot contribui la scăderea riscului unei persoane.
„Deşi vedem cancere pulmonare care nu au legătură cu fumatul, cauza numărul unu a cancerului pulmonar este fumatul. Şi astfel, în mod evident, mai sunt încă multe de făcut în SUA şi peste tot pentru a continua să abordăm epidemia de fumat", a declarat dr. Harold Burstein, oncolog la Institutul american de cancer Dana-Farber şi profesor la facultatea de medicină Harvard, care nu a fost implicat în noul raport al Societăţii Americane de Cancer.
„Este interesant faptul că poluarea şi alte expuneri de mediu în aer cresc probabil riscul de cancer pulmonar în multe părţi ale lumii. Şi astfel, eforturile de îmbunătăţire a aerului curat sau de reducere a expunerii la poluarea din aer este un alt lucru foarte important la care trebuie să ne gândim", a menţionat el.
Alte lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-şi reduce mortalitatea prin cancer includ screening-ul (mamografie, testul Papanicolau, colonoscopie) pentru depistarea precoce a cancerului şi rezultate mai bune.
În economiile mai avansate, s-au observat scăderi remarcabile ale ratelor de mortalitate din cauza cancerului de sân şi a cancerului de colon, şi este probabil că aproximativ jumătate dintre acestea se datorează depistării timpurii.
Noul raport detaliază modul în care multe ţări cu venituri mici au rate ridicate ale mortalităţii cauzate de cancer, în ciuda unei incidenţe scăzute a cancerului, în mare parte din cauza lipsei de acces la instrumente de screening pentru depistarea timpurie a bolii şi la servicii de tratament avansate
Raportul contribuie la evidenţierea nu numai a acestor tendinţe globale în ceea ce priveşte cancerul, ci şi a modului în care cancerul devine o „problemă de sănătate mai mare" în regiunile cu venituri mici şi medii din lume, a declarat dr. Burstein.
„Cancerul este un val uriaş care intră în aceste comunităţi", notează el.
Raportul estimează că prevalenţa cancerului se va dubla în ţările cu venituri mici şi medii în următorii 25 de ani.
Abordarea atât a prevalenţei în creştere, cât şi a nevoii de depistare timpurie şi de screening şi apoi a tratamentului şi îngrijirii complexe a pacienţilor cu cancer va fi o provocare uriaşă pentru sistemele de sănătate care sunt deja încercate.