Pe măsură ce cazurile de coronavirus se înmulţesc, numărul cadrelor medicale care suferă de stres post-traumatic în timpul pandemiei COVID-19 se măreşte. Prin urmare, spitalele din Statele Unite ale Americii au lansat diverse strategii pentru a-şi proteja personalul medical de burn out, depresii şi stres post-traumatic, după săptămâni de luptă împotriva neobositului SARS-COV2.
O asistentă medicală s-a infectat cu noul coronavirus şi a devenit pacientă. O alta a simţit presiunea suplimentară de a sprijini un frate devenit şomer în urma pandemiei. Medicii care lucrează ture peste ture, vin acasă noaptea târziu să-şi vadă copiii pe fugă şi pleacă în zori fără să-i îmbrăţişeze, sunt frustraţi că nu mai au viaţă de familie şi îngrijoraţi că s-ar putea îmbolnăvi. Dr. Jay Kaplan ascultă cu răbdare fiecare angajat al spitalului, care îşi împărtăşeşte temerile şi problemele. El le spune că este normal să se întristeze sau să se enerveze pentru că noul coronavirus i-a îmbolnăvit. Le citeşte poeziile sale şi le împărtăşeşte din viaţa sa. Dr. Kaplan în vârstă de 71 de ani, medic de medicină de urgenţă şi specialist în wellness la LCMC Health din New Orleans, a ajuns într-o zi acasă la începutul focarului de coronavirus şi a plâns în faţa soţiei sale, simţindu-se copleşit de numărul celor care au murit de COVID-19. Dr. Jay Kaplan îşi doreşte ca medicii şi asistenţii medicali să ştie că nu sunt singuri în această perioadă.
,,Trebuie să rupem cultura tăcerii şi să anunţăm oamenii că este în regulă să nu avem tot timpul împreună". De altfel, medicul a iniţiat aşa zisele chat-uri Kaplan cu personalul medical din prima linie în lupta cu coronavirus pe care le-a numit „vizite de wellness” pentru a identifica riscurile şi problemele psihologice cu care se confruntă personalul spitalului în timpul pandemiei de coronavirus.
Medicul Lorna Breen, în vârstă de 49 de ani, care lucra la Unitatea de Primiri Urgenţe din Manhattan şi care a tratat pacienţii cu coronavirus, după ce s-a infectat cu SARS-COV2, s-a sinucis. După această întâmplare, spitalele au luat în serios apariţia stresului post-traumatic la personalul medical. Astfel „vizitele de wellness” ale dr. Kaplan au devenit o strategie cheie pentru sistemul spitalicesc din New Orleans, în prevenirea depresiei şi tulburării de stres post-traumatic.
Spitalele din Statele Unite ale Americii - de la Seattle la New York - au lansat iniţiative similare. Începând cu sfârşitul lunii martie, multe unităţi spitaliceşti au creat o linie de criză 24/7 de sănătate mintală şi consiliere unu la unu. Altele au pus la dispoziţie centre de wellness şi rezilienţă care vor urmări sănătatea mintală a personalului medical pe termen lung, fiindcă necontrolată trauma ar putea reapărea oricând.
Înainte de pandemie, în jur de 60% dintre medicii de urgenţă s-au confruntat cu burn out la un moment dat în cariera lor, potrivit Colegiului American al Medicilor de Urgenţă. Se estimează că în fiecare an 400 de medici se sinucid.
,,Profesioniştii din domeniul sănătăţii - medici, asistente - au avut deja un nivel ridicat de stres şi rate mari de burn out. O pandemie ca aceasta adaugă şi mai multă încordare, stres şi consum unui grup deja încordat”, a declarat dr. Colin West, medic internist la Clinica Mayo din Minnesota, potrivit Medicalxpress.com.
