Cercetări conduse de medici şi oameni de ştiinţă americani au identificat o genă care poate oferi o ţintă terapeutică pentru glioblastomul multiform (GBM), un cancer mortal, rezistent la tratament.
Cercetări conduse de medici şi oameni de ştiinţă de la centruul de cancer şi institutul de neuroştiinţă afiliate UCLA, Statele Unite, arată că gena, P300, permite celulelor GBM deteriorate de terapia cu radiaţii să se refacă prin rearanjarea ADN-ului şi iniţierea unui mecanism molecular care refortifică celulele tumorale pentru creştere şi supravieţuire.
Blocarea genei P300 a perturbat capacitatea de a pune acest proces în mişcare, au arătat cercetătorii, care au efectuat studiile pe modele de şoarece şi în celule GBM umane. Rezultatele recentului studiu au fost publicate, miercuri, în revista online, Nature Communications.
Deşi glioblastomul este considerat un cancer rar, este cea mai frecventă tumoră cerebrală primară la adulţi, şi conform, National Brain Tumor Society se aşteaptă ca aproximativ 13.000 de cazuri noi să fie diagnosticate în Statele Unite numai în acest an.
În prezent nu există niciun tratament care să trateze cu succes acest tip de cancer, iar durata medie de supravieţuire se măsoară în luni. Celulele GBM şi precursorii acestora, celulele stem gliom (GSC), se adaptează şi se recuperează rapid după leziuni, astfel încât chimioterapia şi radioterapia, care pot încetini iniţial progresul unei tumori, pot contribui în cele din urmă la creşterea şi reapariţia cancerului.
Prin efectuarea unei secvenţieri transcriptomice unicelulare, care poate identifica modificări moleculare în celulele canceroase, echipa de cercetare condusă de UCLA a arătat că stresul indus de radioterapie promovează conversia fenotipică a celulelor stem gliom pentru a semăna cu două tipuri de celule care se găsesc în mod normal în vasele de sânge: celule asemănătoare endoteliului vascular şi celule asemănătoare pericitului.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că aceste celule convertite au promovat creşterea tumorii şi reapariţia cancerului după tratament. Această conversie celulară a fost determinată de modificări în anumite regiuni ale genelor vasculare într-un proces mediat de gena P300 sau P300 HAT (enzima acetiltransferază histonă).
„Descoperirile noastre la nivel de celulă individuală arată că „stresul prin radiaţii” modifică stările funcţionale ale celulelor gliomului, dar în loc să reconstituie sistemul vascular pentru a transporta aportul de sânge, aşa cum s-a teoretizat anterior, aceste celule convertite oferă suport trofic (de hrănire) care permite celulelor canceroase să supravieţuiască şi să se dezvolte în condiţiile ostile create de radiaţii”, a declarat autorul principal al cercetării, prof. dr. Harley Kornblum, cercetător la centrul de cancer şi institutul de cercetări ale creierului de la UCLA.
„La fel cum P300 joacă un rol cheie în schimbarea peisajului molecular al celulelor stem gliom, inhibarea funcţiei genei pare să blocheze conversia fenotipică. Acest lucru sugerează că moleculele mici care inhibă activitatea P300 HAT ar putea fi utile în prevenirea creşterii tumorii şi a rezistenţei adaptive a GBM”, a spus dr. Sree Deepthi Muthukrishnan, asistent de de proiect şi primul autor al studiului.
Autorii au reuşit să identifice anumiţi factori candidaţi, exprimaţi de celulele asemănătoare vasculare, iar experimentele arată rolul potenţial al acestor factori în promovarea proliferării celulelor tumorale radiate.
Cercetătorii îşi propun să afle în studii suplimentare viitoare, mecanismele de bază care au loc în aceste procese.
Oamenii de ştiinţă cred însă că, factorii care mediază acţiunile trofice ale celulelor vasculare induse de radiaţii ar putea reprezenta ţinte pentru o potenţială intervenţie terapeutică în prevenirea recidivei glioblastomului cerebral multiform.
