Un nou studiu britanic avertizează că există un risc de patru ori mai mare de atac de cord sau accident vascular cerebral în următoarele două luni după o criză de gută.
Creşterea riscului pentru aceste evenimente poate să dureze chiar şi trei-patru luni de la atacul de gută, au descoperit cercetătorii, deşi la un nivel mai scăzut, de aproape o dată şi jumătate decât riscul obişnuit. Niciun risc suplimentar nu a mai fost înregistrat la mai mult de patru luni după criza de gută, sau la reapariţia simptomelor.
„Guta însoţeşte adesea alte probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile de inimă, diabetul şi bolile renale”, scrie autorul studiului, Abhishek Abhishek, profesor de reumatologie la universitatea din Nottingham, Anglia.
Pentru a vedea dacă atacurile de gută ar putea creşte riscul de atac de cord şi accident vascular cerebral, echipa de studiu a analizat datele a peste 62.500 de pacienţi britanici cu gută, între 1997 şi 2020.
În acest interval de timp, aproape 10.500 dintre pacienţi au suferit un infarct sau un AVC după ce au fost diagnosticaţi cu gută.
Cercetătorii au descoperit că aceşti pacienţi au fost de două ori mai predispuşi să fi avut un atac de gută în cele două luni precedente. De asemenea, a existat o probabilitate de 1,5 ori mai mare ca aceşti pacienţi să fi experimentat o criză de gută cu trei-patru luni înainte.
Aceste rezultate s-au confirmat chiar şi după au fost excluşi toţi pacienţii diagnosticaţi cu boli de inimă sau AVC, înainte să fi aflat că au gută.
Mai mult, pacienţii cu gută care au murit în urma unui infarct sau a unui AVC au avut de peste patru ori mai multe şanse să se confrunte cu o criză de gută în ultimele 60 de zile. Iar şansele ca atacul de gută să fi avut loc cu trei-patru luni înainte s-au dublat.
Medicul a subliniat că riscul crescut a fost temporar şi a scăzut cu totul după patru luni. Totuşi, rezultatele sugerează că atacurile de gută sunt legate de o creştere trecătoare a evenimentelor cardiovasculare.
În Statele Unite, conform National Kidney Foundation, aproximativ 4% dintre adulţii americani suferă de gută. Afecţiunea apare prin acumularea de acid uric în exces, şi afectează, de obicei, o articulaţie la un moment dat (de cele mai multe ori articulaţia degetului mare de la picior), conform Centrelor Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).
Autorii subliniază că rezultatele studiului nu dovedesc o relaţie cauză-efect între crizele de gută şi riscul de boli cardiace grave.
„În acest moment, putem spune doar că există o asociere”, a precizat medicul.
El a caracterizat descoperirea ca având „plauzibilitate din punct de vedere biologic”, şi a remarcat că proiectarea studiului a fost riguroasă şi aprofundată, şi a ţinut cont de o serie de factori potenţiali care ar fi putut avea o influenţă asupra rezultatelor, cum ar fi celelalte probleme de sănătate ale fiecărui pacient, istoricul medicamentelor eliberate pe bază de reţetă, contextul economic şi stilul de viaţă.
Medicul a recomandat celor care suferă de gută să-şi menţină starea cronică sub control şi să prevină crizele de rutină, printr-o schimbare a regimului alimentar, sau, eventual, cu ajutorul medicamentelor care ajută la scăderea nivelului de acid uric din organism.
Rezultatele studiului au fost publicate marţi, în Journal of the American Medical Association.
Dr. Jeffrey Anderson, care este medic cercetător la Institutul Inimii Intermountain, din Salt Lake City, şi coautor al articolului publicat odată cu studiul a precizat că, deşi, rezultatele nu dovedesc că atacurile de gută provoacă, de fapt, infarct sau AVC, concluziile echipei de studiu sunt „în concordanţă cu ceea ce ştim despre inflamaţie ca element declanşator pentru atacurile de cord, din cauza infecţiilor şi tulburărilor metabolice”.
Medicul Anderson a subliniat observaţiile clinice anterioare şi „un corp mare de dovezi din cercetarea animală şi umană”, care sugerează că „o legătură de cauzalitate [este] eminamente rezonabilă”.
Sfatul său: „În timpul unei crize (de gută), indivizii trebuie să fie conştienţi că există un risc crescut de atac de cord, şi ar trebui să fie atenţi la semnele şi simptomele durerilor de inimă [angină pectorală], atacurilor de cord şi accidentelor vasculare cerebrale, şi să solicite atenţie imediată pentru tratament”.
Pentru a preveni crizele de gută, medicul a mai spus că, în primul rând, cei care au această afecţiune ar trebui să ia toate măsurile standard pentru a încerca să-şi menţină boala sub control.
