Tratamentul steatozei hepatice (ficatul gras) este dificil, pe fondul creşterii incidenţei afecţiunii, în condiţiile în care nu există o "pilulă magică" pentru a scoate grăsimea din ficat, însă sunt utile medicamente hepatoprotectoare bazate pe silimarină, a declarat şef lucr. dr. Larisa Săndulescu, medic primar gastroenterologie şi hepatologie, asistent universitar UMF Craiova, în cadrul emisiunii 360MEDICAL de la postul B1 TV dedicate afecţiunilor hepatice cronice şi acute.
Ficatul este cel mai mare organ intern al omului şi are un mecanism complex de funcţionare. El are un rol foarte important pentru buna desfăşurare a unei vieţi normale, îndeplinind peste 500 de funcţii, ce nu pot fi suplinite de dispozitive medicale.
Există un număr mare de boli ale ficatului, iar fiecare dintre ele reprezintă o problemă serioasă de sănătate şi trebuie tratată cu atenţie.
Bolile hepatice cronice reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate atât la nivel mondial, cât şi în România. Cu toate acestea, multe dintre aceste afecţiuni pot fi tratate cu succes, dacă sunt diagnosticate la timp.
“În ceea ce priveşte hepatita virală C, tratamentul se administrează timp de două sau trei luni, în funcţie de stadiul bolii, iar virusul este eliminat. Tratamentul este gratuit şi suportat de Casa naţională de Asigurări de Sănătate”, a explicat şef lucr. dr. Larisa Săndulescu.
În practică, o afecţiune la nivelul ficatului este de multe ori dificil de identificat, deoarece nu se manifestă simptome sau acestea nu sunt specifice.
“Îndemn pacienţii să se testeze, să spună medicului de familie să ceară testul la laborator, pentru că pot fi infectaţi cu virusul hepatitei C fără să ştie. Îi putem trata, îi putem salva. Avem, de asemenea, tratament pentru hepatita virală B. Tratamentul controlează replicarea virală”, a menţionat dr. Săndulescu.
În schimb, există dificultăţi mult mai mari în tratarea ficatului gras. “Nu avem o pilulă magică care să scoată grăsimea pacientului din ficat, care să încetinească procesul de inflamaţie şi fibroză. Pentru ficatul gras ne ajută deocamdată medicamentele hepatoprotectoare, bazate în principal pe silimarină. Este o substanţă cunoscută din cele mai vechi timpuri, care îmbină medicina tradiţională cu medicina modernă”, a precizat medicul.
Silimarina se extrage din plante, iar rolul său hepatoprotector a fost dovedit ştiinţific, prin studii realizate în diverse state ale lumii. Astfel de tratamente trebuie, însă, administrate doar la recomandarea unui medic.
“În ceea ce priveşte indicaţia de tratament şi dozele recomandate, acestea depind de doi factori principali: cât este de gravă afecţiunea pacientului şi de preparatul pe care îl administrăm. În hepatite acute, în forme severe recomandăm doze mari de tratament”, a spus dr. Săndulescu.
“Este o mare diferenţă între supliment şi medicament cu silimarină. Avem circa 50 de preparate cu silimarină pe piaţă şi vreau să le atrag atenţia pacienţilor că acel gramaj care este scris pe cutie – 500, 1.000, 2.000 – nu înseamnă câtă substanţă activă are preparatul respectiv, ci înseamnă că din cantitatea respectivă de fructe s-a extras substanţa activă. Numai în cazul medicamentelor, gramajul scris pe cutie reprezintă substanţa activă”, a completat medicul.
Tocmai de aceea, este util ca medicii şi farmaciştii să le explice pacienţilor diferenţa dintre un medicament şi un supliment alimentar şi care este tratamentul de care au nevoie şi din ce motiv. Accesul la informţie îi ajută pe pacienţi să evite “tratamente-miracol” promovate pe diverse canale.
“Nu putem lua nicio pastilă ca să prevenim ficatul gras, ca să prevenim hepatita virală B sau C sau B+D. Putem doar să respectăm un stil de viaţă sănătos şi să ne testăm pentru hepatitele virale”, a mai spus dr. Larisa Săndulescu.
Îngrijirea pacienţilor cu boli ale ficatului presupune alocarea de resurse importante ale sistemelor de sănătate.
“Afecţiunile hepatice sunt boli care evoluează o lungă perioadă de timp asimptomatic. Ele sunt diagnosticate fie în baza unor evaluări anuale, fie atunci când este un pic cam târziu”, a menţionat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul aceleiaşi afecţiuni.
Mai mult, afecţiuni precum steatoza hepatică (ficatul gras) au o incidenţă în creştere, iar vârsta la care sunt diagnosticate este în scădere.
“Rămâne această problemă a screening-ului, care trebuie implementat pentru diagnosticarea pacienţilor asimptomatici”, a completat dr. Fotin.
Totuşi, în ultimele decenii s-au realizat progrese importante în îmbunătăţirea diagnosticului, tratamentului şi urmăririi bolilor hepatice cronice.
Spre exemplu, universităţile din România sunt implucate în proiect care vizează tocmai screening-ul anumitor afecţiuni, inclusiv ale celor hepatice, în ciuda dificultăţilor legate de pandemie.
Astfel, UMF Craiova a implementat mai multe proiecte dedicate pacienţilor, între care unul pentru creşterea ratei de diagnosticare în cazul hepatitei C, prin teste rapide derulate în cadrul unor campanii în diverse localităţi. Un alt proiect a vizat diagnosticare pacienţilor cu cancer colorectal.
“Momentul izbucnirii pandemiei, în martie 2020, a găsit Universitatea de Medicină şi farmacie din Craiova cu o echipă de conducere foarte tânără. Rectorul nostru este cel mai tânăr rector de UMF din România. De asemenea, decanii şi prodecanii sunt foarte tineri, iar această echipă tânără şi curajoasă ne-a ajutat să ne adaptăm. Pandemia a fost o schimbare majoră în viaţa noastră”, a afirmat dr. Larisa Săndulescu.
Astfel, UMF Craiova a contactat o echipă de informaticieni care să faciliteze trecerea la învăţământul online şi a obţinut dreptul de a utiliza o platformă dedicată.
Cele mai mari dificultăţi cu care s-a confruntat UMF Craiova au fost legate de învăţământul clinic, deoarece studenţii nu au mai putut face practică în spitale.
“Cumva, am adus pacientul la student – un pacient virtual, desigur. Am lucrat cu ei foarte multe cazuri clinice, în care le-am explicat tabloul clinic al pacientului, ce l-a supărat, ce am aflat noi de la pacient, pentru ce a venit la spital”, a explicat medicul.
De asemenea, profesorii au înregistrat intervenţii chirurgicale pentru a le putea explica studenţilor paşii din cadrul acestor intervenţii.
