Cercetătorii de la Harvard au descoperit că astmul non-alergic creşte riscul de COVID-19 sever cu până la 48%. Alţi experţi sunt de părere însă că datele cu referire la COVID şi persoanele care suferă de astm non-alergic sunt foarte limitate şi orice concluzii conform cărora acestea prezintă un risc mai mare de infecţie severă ar putea fi greşite.
Concluzia oamenilor de ştiinţă de la Harvard s-a bazat pe datele survenite de la 65.000 de bolnavi de astm prezentate în numărul din iunie al Journal of Allergy and Clinical Immunology. Dacă în privinţa persoanelor al căror astm este provocat de alergii experţii au căzut de acord susţinând că acestea nu par să aibă un risc crescut de boli care pun viaţa în pericol dacă se îmbolnăvesc de COVID-19, în privinţa persoanelor cu astm non-alergic şi gravitatea bolii COVID-19 dezbaterile continuă.
,,Ne îngrijorăm întotdeauna de astm în combinaţie cu infecţii virale, deoarece acestea par să declanşeze exacerbarea astmului în mod nerezonabil, dar ceea ce am văzut până acum este liniştitor", a spus dr. Sandhya Khurana, directorul Centrului medical pentru astm, alergie şi îngrijire pulmonară Mary Parkes de la Centrul Medical al Universităţii din Rochester, referindu-se la COVID-19.
Potrivit siteului Medicinenet.com unele studii au sugerat că persoanele care au astm cauzat de altceva decât alergii ar putea avea un risc crescut de COVID-19 sever. „Acei oameni cred că ar trebui să fie mai prudenţi. Cred că urmează valul următor. Trebuie să fim mai precauţi”, a declarat prof.dr. Liming Liang, la Harvard T.H, cercetătorul principal.
În opinia dr. Mitchell Grayson, şeful Departamentului de Alergie şi imunologie de la Nationwide Children's Hospital din Columbus, astmul ar putea fi cauzat de alte afecţiuni pulmonare care sunt asociate cu cazuri mai grave de COVID-19.
„Au existat mai multe studii care au arătat că BPOC creşte riscul de forme mai severe”, a precizat Grayson, care a mărturisit că în prima perioadă a pandemiei de COVID-19 a existat multă îngrijorare că astmul ar putea fi un factor de risc - o suspiciune rezonabilă, având în vedere că noul coronavirus atacă plămânii.
Din datele analizate în epidemia iniţială din China a reieşit că astmul nu este un factor de risc pentru COVID care pune viaţa în pericol. Aceasta este părerea lui Grayson care suspectează că presupusa legătură dintre astmul non-alergic şi COVID-19 găsită în aceste studii este, de fapt, o legătură între COVID şi o serie de diferite afecţiuni pulmonare, în special BPOC.
„Există studii care arată că BPOC creşte riscul de forme mai severe de COVID-19, nu în mod semnificativ, ci puţin, nu la fel de mult ca hipertensiunea şi diabetul sau vârsta”, a afirmat acesta. Cercetătorii cred că sunt necesare mai multe studii, în special studii prospective care urmăresc persoane cu tipuri diferite de astm.
Se estimează că până în anul 2025, 400 de milioane de persoane vor suferi de această afecţiune. Astmul este cauzat de alergii în peste 50% dintre cazuri la adulţi şi 80% la copii. În România, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, incidenţa astmului are tendinţă ascendentă, înregistrându-se, în fiecare an 1,5 cazuri noi de boală la 1000 de persoane. Conform statisticilor, 1 din 20 de copii de vârsta şcolară poate suferi de astm. La populaţia generală, prevalenţa astmului bronşic în România este estimată la 4-6%, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
