Anevrismul de aortă este o dilatare care apare într-o zonă de minimă rezistenţă din peretele aortei, artera principală a inimii. Acest anevrism se poate rupe sau se poate diseca, provocând hemoragie internă, care pune în pericol viaţa pacientului.
Anevrismele de aortă pot fi fusiforme sau rotunde (saculare) şi includ anevrismul de aortă abdominală şi de aortă toracică. Unele persoane pot avea ambele tipuri de anevrisme, ceea ce creşte considerabil riscul de a dezvolta o disecţia de aortă, cu risc mare de deces. De aceea, pentru a preîntâmpina aceste complicaţii, controalele periodice la un medic cardiolog, chiar şi în absenţa durerii toracice sau a altor simptome, sunt foarte importante.
Anevrismele aortice sunt mai frecvente la bărbaţi, mai ales după vârsta de 65 de ani. Cauzele sunt adesea necunoscute, însă pot include ateroscleroza, leziuni ale aortei, infecţii (sifilis), dar şi unele afecţiuni moştenite – situaţie în care este indicat şi un consult de genetică medicală. Printre factorii de risc se numără: vârsta înaintată, hipertensiunea arterială şi predispoziţia genetică. Dintre cele două tipuri de anevrisme, cel mai des întâlnite sunt anevrismele de aortă abdominală, pentru că peretele aortei toracice este mai gros şi mai puternic decât peretele aortei abdominale.
În trecut, anevrismele aortice puteau fi tratate doar prin intervenţie chirurgicală clasică, deschisă, greu de suportat pentru pacient şi cu risc semnificativ de deces, mai ales dacă bolnavul avea asociate şi alte afecţiuni cardiovasculare. Din fericire, începând cu anii 2000, s-au dezvoltat tehnici moderne de tratament, minim invazive, prin abord endovascular, cum sunt EVAR (pentru anevrismul abdominal) şi TEVAR (pentru anevrismul toracic), care nu necesită incizii de mari dimensiuni şi nici deschiderea sternului sau abdomenului.
Aceste proceduri terapeutice pot fi realizate în cele mai bune condiţii şi la Spitalul Clinic SANADOR şi oferă beneficii multiple pentru pacienţi: complicaţii reduse, recuperare rapidă şi creşterea calităţii vieţii. La SANADOR, pacienţii au acces la metode avansate de diagnostic şi tratament pentru anevrismele de aortă, inclusiv prin proceduri minim invazive, realizate de cardiologi intervenţionişti cu experienţă îndelungată în domeniu.
Cum se manifestă un anevrism de aortă?
Atunci când un anevrism de aortă se rupe, simptomatologia apare brusc, este zgomotoasă şi poate include ameţeli, accelerarea ritmului cardiac, durere severă în piept, dureri abdominale şi dureri de spate. În acest caz, tratamentul trebuie administrat imediat, pentru că un anevrism rupt sau disecat este o urgenţă medicală majoră şi poate duce la deces.
Pentru ca pacientul să nu ajungă într-o asemenea situaţie, este important ca anevrismul să fie diagnosticat şi tratat din timp. Chiar dacă la început evoluează silenţios, pe măsură ce va creşte, anevrismul de aortă poate genera dificultăţi de respiraţie, senzaţie de saţietate chiar şi după o masă uşoară, durere în zona în care se dezvoltă, deglutiţie dureroasă sau dificilă, umflarea braţelor, gâtului sau feţei.
Diagnosticul anevrismelor de aortă
Multe anevrisme se dezvoltă asimptomatic şi pot fi descoperite întâmplător, în urma unui control de rutină şi a unor investigaţii efectuate, de regulă, pentru alte afecţiuni. Medicii de familie pot sfătui pacienţii în vârstă şi care prezintă factori de risc (în special pe cei care suferă de hipertensiune arterială, dislipidemie sau sunt fumători) să efectueze o ecografie abdominală şi o radiografie toracică pentru screening, pentru a putea depista un anevrism de aortă la nivel abdominal, respectiv toracic, chiar şi în absenţa simptomelor.
Ulterior, pacientul va fi îndrumat spre un consult de cardiologie, iar medicul specialist va recomanda şi investigaţii imagistice avansate, care permit stabilirea unui diagnostic de certitudine, cele mai importante fiind tomografia computerizată, scanarea angio-CT şi examenul RMN.
La Spitalul Clinic SANADOR, diagnosticarea anevrismului de aortă toracică se face prin tomografie computerizată cu substanţă de contrast, care permite evidenţierea aortei, a arterelor capului, membrelor superioare, gâtului, renale, mezenterice şi inferioare până la treimea arterei femurale. Această tehnică asigură nu numai o diagnosticare corectă, ci ajută şi la stabilirea protocolului terapeutic adecvat. Astfel, dacă pacientul poate fi tratat printr-o metodă minim invazivă, tomografia cu substanţă de contrast permite stabilirea dimensiunilor exacte ale protezelor endovasculare.
Tratamentul minim invaziv al anevrismelor de aortă
Anevrismele de dimensiuni mari, cu risc de disecţie sau ruptură, necesită intervenţie chirurgicală, care poate fi realizată fie clasic, deschis, fie minim invaziv, prin proceduri de cardiologie intervenţională cum sunt EVAR (repararea endovasculară a anevrismului de aortă abdominală) şi TEVAR (tratamentul endovascular al anevrismului de aortă toracică).
Procedura EVAR presupune montarea unei endoproteze (un stent graft) în aortă prin abord arterial transfemural percutanat şi este indicată pacienţilor cu dilatare de aortă abodominală care depăşeşte 5 cm la bărbaţi şi 4,5 cm la femei. Procedura se efectuează într-un mediu steril, într-o sală dotată cu un angiograf de înaltă performanţă, în timp ce pacientul este intubat şi ventilat mecanic.
TEVAR are ca indicaţii principale disecţia de aortă de tip B şi pseudoanevrisme asociate cu durere toracică, dar şi anevrismele toraco-abodominale asimptomatice cu diametrul mai mare de 6 cm şi cu o creştere rapidă în interval de şase luni. Endoprotezarea de tip TEVAR presupune incizia arterei femurale comune. Ulterior montării uneia sau mai multor proteze, care se suprapun la nivelul aortei toracice, este necesară şi montarea unui dispozitiv numit „umbreluţă” în artera subclavie stângă, pentru evitarea unui flux sangvin pe lângă endoproteza toracică, care ar putea întreţine alimentarea anevrismului.
La Spitalul Clinic SANADOR, intervenţiile de cardiologie intervenţională se realizează în Laboratorul de Cateterism Cardiac, care este dotat cu două angiografe ultraperformante Philips Azurion 7, de ultimă generaţie. Tratamentele structurale endovasculare (TEVAR, EVAR şi TAVI - protezarea valvulară aortică) sunt efectuate de medici cu o vastă experienţă profesională şi cu multiple stagii de perfecţionare în ţară şi în străinătate, într-un mediu steril asigurat de un sistem de ventilaţie performant, care asigură aspirarea ionilor generaţi în timpul procedurilor şi reducerea expunerii pacientului la radiaţii.
