O echipă de specialişti din Irlanda a descoperit o nouă specie de bacterii rezistente la antibiotice. Descoperirea a fost făcută la Şcoala de Medicină a UL, unde oamenii de ştiinţă au identificat o nouă specie bacteriană rezistentă la antibiotice (RAM), capabilă să colonizeze pacienţii într-un mediu spitalicesc.
Un parteneriatul de cercetare pan-irlandez format din spitalele universitare Limerick (UL) şi Queen's Belfast a descoperit noua specie bacteriană în sistemul de ape reziduale al UL.
Bacteriile au fost izolate de la un pacient internat într-unul dintre saloanele spitalului, care fusese prelevat ca parte a unui proces de siguranţă de rutină.
„Am identificat un nou tip de bacterie rezistentă la antibiotice. Strategia noastră de cercetare pune accentul pe clarificarea problemelor din lumea reală şi caută soluţii", a declarat într-un comunicat al universităţii, profesorul Colum Dunne, director de cercetare la facultatea de medicină a UL.
Prof. Dunne a explicat că bacteria nu a putut fi identificată cu ajutorul abordărilor de diagnosticare utilizate în mod obişnuit în laboratoarele spitalelor.
El a spus că echipa de cercetare a folosit, în schimb, date dintr-un studiu pe scară largă al sistemului de ape uzate al spitalului.
Prin secvenţierea genomului noului izolat au confirmat că bacteria este prezentă în sistemul spitalului, iar pacientul a fost colonizat cu bacteria după ce a fost internat în spital.
„Familia de bacterii, numită Pseudocitrobacter, a fost clasificată doar recent şi am descoperit că izolatul nostru este o nouă adăugire la această familie, nefiind raportată în altă parte şi nefiind niciodată izolată dintr-o probă umană", a adăugat prof. Dunne, potrivit Euroaktiv.
Ei au numit bacteria: Pseudocitrobacter limerickensis.
Noul studiu, a fost publicat recent în Journal of Hospital Infection; acesta detaliază o analiză genomică şi microbiologică la scară largă, care a constatat că noua specie este rezistentă la multe antibiotice utilizate în mod obişnuit, inclusiv la unele care sunt rezervate bacteriilor rezistente.
Cele mai bune practici internaţionale
Strategia europeană de sănătate publică pentru combaterea RAM se bazează pe planurile naţionale de acţiune, ca parte a unui angajament internaţional al statelor membre ale Uniunii Europene şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În sectorul privat, companiile farmaceutice au început o abordare structurată pentru a combate RAM legată de fabricarea medicamentelor.
În noiembrie, Sandoz şi Teva au devenit primele organizaţii care s-au calificat pentru noua certificare globală de risc minim de rezistenţă antimicrobiană (RAM).
Organizaţiile care obţin această certificare sunt recunoscute de către Institutul britanic de standardizare (BSI) drept organizaţii care au luat măsuri adecvate pentru a executa o producţie responsabilă de antibiotice, atenuând rezistenţa antimicrobiană.
Riscuri globale, tendinţe locale în spitale
La nivel mondial, datele OMS indică faptul că aproximativ 70% din cazurile de infecţii cu bacterii rezistente la antibiotice au fost infecţii asociate asistenţei medicale (nosocomiale).
O creştere continuă a rezistenţei ar duce la un număr estimat de 10 milioane de decese la nivel global în fiecare an, reducând cu 2% până la 3,5% produsul intern brut global.
Până în 2050, economia mondială s-ar putea confrunta cu un cost de până la 100 de trilioane de dolari.
Un studiu realizat de OCDE, pentru Comisia Europeană, avertizează că rezistenţa antimicrobiană costă ţările UE/SEE (Spaţiul Economic European) aproximativ 11,7 miliarde de euro pe an.
În acest context studiul Universităţii din Limerick are o importanţa sporită, ţinând cont de declaraţia OMS potrivit căreia RAM este una dintre cele mai importante 10 ameninţări globale la adresa sănătăţii publice cu care se confruntă omenirea.
În iulie 2022, Comisia şi statele membre au identificat, de asemenea, RAM ca fiind una dintre cele trei ameninţări prioritare pentru sănătate din Europa.
Reforma legislaţiei farmaceutice a UE
Comisia Europeană a raportat că, deşi utilizarea globală pe termen lung a antibioticelor a scăzut în întreaga UE/SEE între 2019 şi 2022, consumul a crescut din nou în 2022, deoarece mulţi europeni şi-au reluat modul de viaţă de dinaintea pandemiei de Covid-19.
În acest context, negocierile în curs de desfăşurare care modelează noua legislaţie farmaceutică generală a Uniunii Europene includ o analiză substanţială a RAM.
EFPIA, organismul de comerţ farmaceutic, a declarat că este „încurajată de dezbaterile constructive din cadrul Parlamentului European cu privire la cele mai eficiente mijloace de stimulare a cercetării şi dezvoltării de noi antimicrobiene".
În ceea ce priveşte reducerea poverii şi a costurilor RAM, EFPIA a declarat că voucherele de exclusivitate transferabile (TEV) ar putea juca un rol cheie, prin dezvoltarea de noi antimicrobiene.
La începutul anului trecut, Comisia Europeană a făcut publică propunerea sa de revizuire a normelor privind produsele farmaceutice în UE. În prezent, acestea sunt în curs de modificare şi negociere atât de către statele membre europene în cadrul Consiliului, cât şi de către Parlamentul European.
O prevedere controversată care a fost propusă pentru a aborda criza profundă în cercetarea şi dezvoltarea antibioticelor este aşa-numitul „voucher de exclusivitate transferabil"/TEV.
Acest voucher ar permite companiilor farmaceutice să prelungească perioada în care deţin monopolul pentru a vinde un alt produs, mai profitabil, sau să îl vândă unei alte companii, fiind menite să stimuleze industria farmaceutică să lucreze la medicamente de interes pentru societate.
Potrivit analiştilor, Uniunea Europeană vrea în acest fel să transfere costurile noilor antibiotice către statele membre, ceea ce a provocat reacţii din partea acestora, care motivează că măsurile ar aduce prejudicii mai mari bugetelor de sănătate ale statelor şi concurenţei în industria medicamentelor, ceea ce ar putea avea la rândul său un impact negativ asupra pacienţilor şi consumatorilor.
Potrivit Centrului pentru Cercetări Globale (CGD), se pare că 14 state membre au scris Comisiei Europene (într-un document neoficial), subliniind motivele pentru care consideră că politicile propuse sunt costisitoare, ineficiente şi vor perturba piaţa medicamentelor generice.
Potrivit misiunii sale, CGD - un grup independent, fără scop lucrativ - lucrează pentru a reduce sărăcia la nivel mondial şi pentru a îmbunătăţi vieţile oamenilor prin cercetări economice inovatoare care conduc la o mai bună politică şi practică din partea celor mai importanţi factori de decizie din lume.
