Cinci specii noi de virusuri au fost descoperite de oamenii de ştiinţă din cadrul unei universităţi din Danemarca.
Descoperirea oarecum surprinzătoare a fost făcută în timpul pandemiei de coronavirus, când studenţii laboratorului de biochimie şi biologie moleculară a universităţii Southern Denmark nu au putut efectua studiile obişnuite asupra microbilor în laborator şi au mers în excursii pe teren la pârâurile locale pentru a vedea dacă acestea aveau microbi interesanţi de oferit.
„Am descoperit cinci specii noi care credem că sunt necunoscute ştiinţei”, a anunţat într-un comunicat, lector univ. dr. Clare Kirkpatrick, care studiază răspunsul bacterian la stres la departamentul de biochimie şi biologie moleculară a universităţii Southern Denmark.
Faptul că virusurile există în natură nu este surprinzător, acestea fiind cele mai răspândite organisme din lume.
Ei sunt peste tot şi fac parte din toate tipurile de cicluri microbiene şi ecosisteme, dar faptul că cinci specii potenţial noi au apărut în pârâurile locale i-a surprins pe cercetătorii danezi.
În timp ce patru dintre cele cinci specii nu au fost încă supuse secvenţierii genomice, una a fost complet secvenţiată, denumită şi descrisă ştiinţific într-un studiu publicat luni, în Microbiology Resource Announcements.
Numele noii specii de virusuri este Fyn8.
Multe virusuri sunt aşa-numitele bacteriofage (sau fagi), ceea ce înseamnă că ucid bacteriile, iar Fyn8 nu face excepţie. Acesta poate ataca şi ucide bacteria Pseudomonas aeruginosa, o bacterie care se găseşte în mod natural în sol şi în apă.
În mod normal, bacteria este inofensivă pentru oamenii sănătoşi, dar, la fel ca multe alte bacterii, a dezvoltat rezistenţă la antibiotice şi se găseşte în spitale.
Pacienţii cu răni, cum sunt cei cu arsuri şi pacienţii cu aparate de ventilaţie sunt expuşi riscului de a contracta o infecţie care nu poate fi combătută cu antibiotice.
Cercetătorii nu au nicio îndoială că Fyn8 poate ucide eficient Pseudomonas aeruginosa.
„Am putut vedea acest lucru cu ochiul liber: Au apărut găuri clare în stratul de bacterii Pseudomonas aeruginosa din vasele Petri, unde Fyn8 a infectat celulele bacteriene, le-a ucis, s-a înmulţit şi a continuat să le atace pe următoarele”, scriu autorii studiului.
Având în vedere că la nivel global, omenirea se confruntă cu o criză a rezistenţei superbacteriilor la antibiotice, în care se estimează că mai mulţi oameni vor muri din cauza unei infecţii cu bacterii rezistente decât din cauza cancerului, noua descoperire este, interesantă şi ridică întrebarea: Ne pot ajuta fagii în lupta împotriva bacteriilor rezistente?, comentează autorii.
Cercetările în acest domeniu au fost neobişnuite până de curând, atât în instituţiile de cercetare academice, cât şi în companiile farmaceutice. În trecut şi în alte părţi ale lumii au existat unele cercetări, iar fagii au fost folosiţi pentru tratarea infecţiilor în special în ţările din Europa de Est.
Fagii au fost descoperiţi la începutul secolului al XX-lea de către cercetători cărora le-au fost distruse culturile bacteriene de către infecţii virale.
Beneficiile acestei descoperiri au fost evidente, dar antibioticele, nu fagii, au devenit cel mai răspândit tratament împotriva infecţiilor bacteriene.
Unul dintre motive a fost poate faptul că antibioticele erau uşor de produs şi uşor de utilizat, în timp ce fagii sunt dificil de izolat şi de administrat pacienţilor.
Un alt motiv a fost probabil şi faptul că o doză de antibiotic putea ucide multe bacterii diferite, în timp ce un fag se potriveşte doar cu o singură specie bacteriană.
Dar astăzi este relativ uşor de realizat medicina de precizie pentru fiecare pacient în parte, spun experţii. Mai întâi se află cu ce tip de bacterie este infectat un pacient, şi apoi se poate trata pacientul cu exact acel bacteriofag care va distruge bacteria, a explicat Clare Kirkpatrick.
Ea adaugă că această strategie funcţionează chiar şi în cazul bacteriilor care sunt rezistente la toate antibioticele cunoscute. Timpul va spune dacă există mai multe specii noi de virusuri în pârâurile locale din apropierea campusului universităţii din Danemarca de Sud, dar este destul de probabil, crede Clare Kirkpatrick.
„Multe, multe altele aşteaptă să fie descoperite”, spune ea.
Virusuri care ucid bacteriile, aflate în natură
Virusurile care infectează şi ucid bacteriile se numesc bacteriofagi. Se estimează că în natură există aproximativ 10.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000 (1031) astfel de virusuri. Asta înseamnă aproximativ un trilion de bacteriofagi pentru fiecare grăunte de nisip din lume.
