După doi ani de discuţii dificile, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) nu au reuşit să ajungă joi, la un acord internaţional menit să pregătească mai bine lumea pentru o viitoare pandemie, negocierile urmând să fie reluate în aprilie.
Marcate de pandemia de Covid-19, care a distrus economii, a bulversat societăţi, a paralizat sistemele de sănătate şi a ucis milioane de oameni, cele 194 de state reunite în cadrul OMS încearcă să elaboreze textul pentru un acord internaţional privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul la pandemii.
Însă, după doi ani şi după ce trauma pandemiei s-a estompat deja, se menţin în continuare puncte semnificative de fricţiune, proiectul de acord rămânând plin de formulări provizorii între paranteze, semnalând posibile alternative
Discuţiile sunt cu atât mai dificile cu cât membrii OMS sunt obişnuiţi să ajungă la acorduri prin consens, prin găsirea unor puncte comune, procedură ce durează de obicei mulţi ani.
Textul obligatoriu este menit să evite repetarea greşelilor mortale şi costisitoare din timpul gestionării catastrofale a epidemiei de Covid-19, care a dezvăluit în mare măsură că lumea nu era pregătită să facă faţă unei crize de o asemenea amploare.
Dar, deşi sunt în mare parte de acord cu principiile care ar trebui aplicate în cazul următoarei pandemii, naţiunile sunt încă în dezacord cu privire la cât de departe sunt dispuse să meargă pentru a transforma aceste noţiuni în angajamente obligatorii.
Prin urmare, cea de-a noua şi, se presupune, ultima rundă de discuţii, care a durat două săptămâni, s-a încheiat joi fără a se ajunge la un progres.
„Nu sunteţi departe de a încheia un acord", a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, şeful agenţiei internaţionale de sănătate, în timp ce discuţiile se încheiau la sediul OMS din Geneva.
„Întotdeauna păstrez vie speranţa şi am speranţa că veţi reuşi. Tratatul este un instrument care salvează vieţi, nu doar o simplă bucată de hârtie", a adăugat el.
„Acesta deţine puterea de a transforma răspunsul nostru colectiv la viitoarele pandemii, de a proteja vieţi şi de a proteja bunăstarea comunităţilor".
Tedros a îndemnat naţiunile să lucreze pentru a obţine un acord final până la sfârşitul lunii mai.
Directorul general al OMS doreşte să se pună capăt la ceea ce el numeşte ciclul de neglijenţă şi panică.
Discuţiile au început în februarie 2022, ţările urmărind să adopte în mod oficial textul la următoarea Adunare Mondială a Sănătăţii, care va începe la 27 mai la Geneva.
„Prea detaliat"
Conştienţi de faptul că o pandemie ar putea lovi în orice moment, planul a fost de a se finaliza un acord care să poată fi aprobat de cele 194 de state membre ale OMS la adunarea anuală, de la Geneva, din luna mai.
Noile discuţii vor avea loc însă între 29 aprilie şi 10 mai.
Biroul Organismului interguvernamental de negociere (INB), care conduce discuţiile, va elabora un nou proiect de text până cel târziu la 18 aprilie şi va lucra pentru a finaliza discuţiile până la 5 mai.
Actualul proiect a crescut de la 30 de pagini la aproape 100, cu amendamentele sugerate. Unii participanţi doresc ca INB să îl reducă la 20 de pagini.
„Este pur şi simplu prea lung", a declarat un diplomat occidental.
„Este prea detaliat şi prea amplu. A ajunge la un acord asupra a 30 de pagini cu un asemenea nivel de incertitudine într-un timp atât de scurt este imposibil".
Grupurile de campanie au avertizat că presiunea de a ajunge la un acord ar putea duce la un text diluat care nu va face mare lucru pentru a se asigura că lumea este mai sigură decât era înainte de pandemia de Covid-19.
Afectate de Covid-19, naţiunile au decis să construiască un cadru de angajamente obligatorii pentru a împiedica repetarea unei astfel de traume.
K. M. Gopakumar, cercetător principal la ONG-ul Third World Network, a declarat pentru AFP că noul text va fi probabil un document mai uşor, care ar putea fi completat ulterior.
„Au coborât de la un tratat cu drepturi depline la un document mult mai concis", a declarat el la sediul OMS.
„Este un exerciţiu de salvare a aparenţelor deocamdată, pentru că îşi doresc în mod absolut ca totul să se termine până în luna mai", a masi precizat el.
Puncte de dispută
Principalele puncte de dispută includ accesul comun la agenţii patogeni emergenţi, o mai bună prevenire şi monitorizare a focarelor de boală, o finanţare fiabilă şi transferul de tehnologie de combatere a pandemiilor către ţările mai sărace.
În cele din urmă, discuţiile au ajuns să se răsfrângă asupra echilibrului dintre naţiunile mai bogate şi cele mai sărace.
Statele mai bogate doresc un schimb imediat de informaţii cu privire la agenţii patogeni noi şi emergenţi cu potenţial pandemic, precum şi obligaţii stricte - şi costisitoare - de pregătire pentru toate ţările.
Astfel, statele europene doresc investirea unor sume mai mari în prevenţie, în timp ce ţările africane - lăsate în urmă în timpul pandemiei de Covid-19 - doresc un acces echitabil la cunoştinţe şi finanţare, dar şi la testări, vaccinuri şi alte tratamente.
La rândul lor, Statele Unite doresc o garanţie a transparenţei şi a partajării rapide a datelor referitor la orice focar de boală necunoscută.
Naţionalismul şi egoismul vaccinal, lipsa echipamentelor de protecţie, expunerea şi epuizarea lucrătorilor sanitari şi donaţiile de stocuri de seruri aproape expirate din partea ţărilor bogate către cele sărace, sub pretextul solidarităţii, sunt doar câteva dintre numeroasele disfuncţionalităţi relevate în timpul celei mai recente pandemii.
În opinia specialiştilor, China, la rândul său, a întârziat prea mult, în decembrie 2019, furnizarea informaţiilor referitoare la virusul care a provocat pandemia, SARS-CoV-2, şi apoi totul a fost prea târziu.
În lipsa unui acord, „vom asista la aceleaşi inegalităţi, aceeaşi lipsă de coordonare, aceleaşi pierderi evitabile de vieţi şi mijloace de trai şi aceleaşi tulburări sociale, economice şi politice ca cele observate în timpul COVID-19", a avertizat săptămâna aceasta Tedros Adhanom Ghebreyesus.
