O echipă de cercetători din Statele Unite a făcut descoperiri importante într-un subset de neoplasme mieloproliferative (NMP), care ar putea conduce la realizarea unui vaccin pentru tratarea acestor cancere de sânge.
Un subset de neoplasme mieloproliferative (NMP), un tip de cancere de sânge cu evoluţie lentă, îşi au originea într-o mutaţie survenită în celulele la nivelul genei CALR, care codifică proteina calreticulina, legată de reticulul endoplasmic şi aparatul Golgi, având roluri multiple, îndeosebi în homeostazia calciului şi plierea lanţurilor de glicoproteine.
Mutaţia se află pe braţul scurt al cromozomului 19, exonul 10, în banda 13.13 şi, în urma mutaţiilor care constau în deleţii sau inserţii, codifică o proteină care este lipsită de funcţiile iniţiale, dar care are o afinitate crescută pentru receptorul pentru trombopoietină (TPOR) şi prin aceasta induce hiperactivarea căii efectoare JAK/STAT (Signal Transducer and Activator of Transcription proteins).
Capătul de la sfârşitul produsului proteic mutant al acestei gene (CALRmut) ar trebui să fie, în mod ideal, un neoantigen.
Cu toate acestea, celulele T direcţionate împotriva fragmentului CALRmut sunt rareori găsite la pacienţii cu NMP.
Pentru a afla de ce, o echipă de cercetători de la Centrul de Cancer MSK Ludwig din New York, au examinat genele MHC de clasa I (care prezintă antigene celulelor T) ale pacienţilor cu acest tip de NMP.Când celulele T identifică aceste antigene, se activează şi ucid celulele care le exprimă.
Echipa a descoperit că aceşti pacienţi au tendinţa să nu prezinte proteinele MHC-I, care se leagă puternic de neoantigenele CALRmut, ceea ce poate explica de ce celulele lor mutante nu sunt eliminate de sistemul imunitar înainte de a putea cauza NMP.
Cercetătorii au generat versiuni mutante ale peptidelor CALRmut care se leagă eficient de proteinele MHC-I găsite la aceşti pacienţi, dar păstrează secvenţele care sunt recunoscute de receptorii celulelor T.
În studiul publicat în Science Translational Medicine, cercetătorii arată că aceste aşa-numite peptide „heteroclitice” au provocat un răspuns reactiv încrucişat al celulelor T CD8+ la CALRmut în probele de sânge uman, în timp ce peptidele originale nu au făcut-o.
Cercetătorii au verificat aceste descoperiri şi la şoareci.
În baza acestor studii, echipa de cercetare sugerează că un vaccin împotriva cancerului pe bază de peptide heteroclitice ar putea reprezenta o abordare terapeutică promiţătoare pentru pacienţii cu neoplasme mieloproliferative cu mutaţii la nivelul genei CALR (CALRmut).
