Conform unui studiu publicat recent, 10% dintre adulţii cu vârste de peste 65 de ani din Statele Unite suferă de demenţă.
Un studiu, publicat pe 24 octombrie în revista ştiinţifică JAMA Neurology, estimează că 10% dintre adulţii cu vârste de peste 65 de ani din SUA suferă de demenţă, în timp ce o cincime se confruntă cu probleme cognitive, informează presa americană preluată de Agerpres.
Studiul a actualizat estimări vechi de 20 de ani care vizau numărul vârstnicilor americani care suferă de demenţă şi tulburări cognitive minore.
Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat rezultatele unor teste realizate în perioada 2016-2017 pe un grup de 3.500 de participanţi cu vârste de peste 65 de ani.
Testele au măsurat capacitatea de memorare, atenţie, înţelegere şi alţi factori, precum posibilitatea de a trăi independent şi felul în care abilităţile cerebrale s-au modificat pe parcursul ultimului deceniu.
Rezultatele sugerează că 10% dintre adulţii americani de peste 65 de ani suferă de demenţă, în timp ce 22% dintre aceştia se confruntă cu tulburări cognitive minore, afecţiuni în care memoria şi alte funcţii se deteriorează.
Medicii sunt de părere că tulburarea cognitiv minoră se produce în timpul perioadei de tranziţie spre demenţă.
Deşi ratele de îmbolnăvire au fost aproximativ egale pentru femei şi bărbaţi, ele au crescut considerabil odată cu înaintarea în vârstă.
În timp ce doar 3% dintre persoanele de 60 de ani au demenţă, acest procent a crescut la 35% pentru adulţii americani de 90 de ani, potrivit studiului.
Rata de demenţă a fost mai mare pentru adulţii vârstnici care se identifică de culoare sau afro-americani în comparaţie cu ceilalţi participanţi la studiu. În timp ce 15% dintre vârstnicii de culoare au demenţă, doar 11% dintre vârstnicii caucazieni şi 10% dintre persoanele hispanice suferă de această boală, au precizat autorii studiului.
Frecvenţa demenţei variază şi în funcţie de nivelul de educaţie: 13% dintre vârstnicii fără diplomă de bacalaureat au demenţă, însă procentul scade la 9% pentru vârstnicii care au absolvit liceul sau au frecventat cursurile unei universităţi.
Aautoarea principală a studiului, Jennifer J. Manly, profesoară de neuropsihologie şi neurologie la universitatea Columbia din Statele Unite a precizat că aceste disparităţi au fost mult timp asociate cu rasismul sistemic şi cu alţi factori, în timp ce grupurile marginalizate sunt slab reprezentate în studiile despre tulburările cognitive.
