Aproximativ 10% din cazurile noi de boli coronariene care apar la vârsta mijlocie ar putea fi evitate prin prevenirea carenţei de fier din organism, sugerează un nou studiu al Societăţii Europene de Cardiologie. Prezenţa fierului în organism este foarte importantă pentru menţinerea multor funcţii vitale precum producerea hemoglobinei, componenta din sânge ce asigură transportul de oxigen către organe. De asemenea, fierul ajută muşchii să stocheze şi să folosească oxigenul.
Anterior, studiile arătaseră că la pacienţii cu boli cardiovasculare cum ar fi insuficienţa cardiacă, deficitul de fier a fost legat de rezultate mai proaste, inclusiv spitalizări şi decese. Tratamentul intravenos cu fier a îmbunătăţit simptomele, capacitatea funcţională şi calitatea vieţii la pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi deficit de fier înscrişi în studiul FAIR-HF.
„Acesta a fost un studiu observaţional şi nu putem concluziona că deficienţa de fier cauzează boli de inimă. Totuşi, dovezile că există o legătură se înmulţesc şi aceste concluzii oferă baza pentru cercetări suplimentare necesare pentru confirmarea rezultatelor", spune autorul studiului, dr. Benedikt Schrage, de la Centrul Universitar al Inimii şi Vasculaturii, din Hamburg, Germania.
În baza rezultatelor, studiul FAIR-HF 2 urmăreşte impactul suplimentării cantităţii de fier intravenos asupra riscului de deces la pacienţii cu insuficienţă cardiacă.
Conform cercetătorilor, studiul actual şi-a propus să examineze dacă legătura dintre deficienţa de fier şi prognosticul nefavorabil a fost observată şi la populaţia generală.
La studiu au participat 12.164 de persoane din trei cohorte de populaţie europeană. Vârsta medie a fost de 59 de ani, iar 55% dintre participanţi au fost femei. În faza iniţială a studiului au fost analizate, prin evaluări clinice aprofundate inclusiv prin probe de sânge, atât comorbidităţile cât şi factorii de risc cardiovascular, cum ar fi fumatul, obezitatea, diabetul şi colesterolul.
Participanţii au fost clasificaţi ca având deficit de fier sau nu în conformitate cu două definiţii:
1) deficitul absolut de fier, care include numai fierul stocat (feritină); şi
2) deficienţa funcţională a fierului, care include atât fierul depozitat (feritina) cât şi fierul în circulaţie utilizat de organism (transferină).
„Deficitul absolut de fier este modalitatea tradiţională de măsurare a fierului din organism, care nu ia în calcul fierul circulant. Definiţia funcţională este mult mai precisă, deoarece include ambele măsurători şi poate detecta persoanele care au suficient fier stocat, dar nu au suficient fier în circulaţie pentru ca organismul să funcţioneze corect", explică dr. Schrage.
Participanţii au fost monitorizaţi pentru incidenţa bolilor coronariane şi accidentului vascular cerebral, decesul cauzat de bolile cardiovasculare şi mortalitatea apărută din orice altă cauză. După ajustările pentru factorii de vârstă, sex, fumat, colesterol, tensiune arterială, diabet, indice de masă corporală şi inflamaţie, cercetătorii au analizat asocierea dintre deficitul de fier şi incidenţa bolii coronariene, AVC-ului, mortalităţii cardiovasculare şi mortalităţii din alte cauze.
Participanţii cu antecedente de boală coronariană sau AVC la momentul iniţial al studiului au fost excluşi din analize.
Rezultatele au arătat că la momentul iniţial 60% dintre participanţi aveau deficit absolut de fier, iar 64% aveau deficit funcţional de fier. Într-o perioadă de urmărire medie de 13,3 ani s-au înregistrat 2.212 (18,2%) decese. Dintre acestea, un total de 573 de persoane (4,7%) au murit dintr-o cauză cardiovasculară. Boli coronariene şi accidente vasculare cerebrale au fost diagnosticate la 1.033 (8,5%) şi, respectiv, 766 (6,3%) participanţi.
Deficienţa funcţională de fier a fost asociată cu un risc cu 24% mai mare pentru boli coronariene, un risc crescut cu 26% de mortalitate cardiovasculară şi un risc crescut de 12% de mortalitate din toate cauzele, în comparaţie cu cei care nu au avut această problemă.
Deficitul absolut de fier a fost asociat cu un risc crescut cu 20% pentru boli coronariene, comparativ cu cei care nu au avut această problemă, dar nu a fost legat de mortalitate. De asemenea, nu au existat asocieri între nivelul de fier şi incidenţa pentru AVC.
Cercetătorii au calculat fracţia atribuită populatiei ce estimează proporţia evenimentelor din ultimii 10 ani care ar fi fost evitate dacă toţi indivizii ar fi avut riscul celor fără deficit de fier la momentul iniţial.
Modelele au fost ajustate în funcţie de factori precum: vârstă, sex, fumat, colesterol, tensiune arterială, diabet, indice de masă corporală şi inflamaţie. Într-o perioadă de 10 ani, 5,4% din totalul deceselor, 11,7% din decesele cardiovasculare şi 10,7% dintre diagnosticele de boli coronariene noi au fost atribuite deficitului funcţional de fier.
„Această analiză sugerează că, dacă deficitul de fier ar fi fost absent la momentul iniţial, aproximativ 5% dintre decese, 12% dintre decesele cardiovasculare şi 11% dintre diagnosticele de boli coronariene noi nu s-ar produs în deceniul care a urmat", explică dr. Schrage.
Studiul a arătat că deficitul de fier a fost foarte răspândit în populaţia de vârstă mijlocie, aproape două treimi având deficit funcţional de fier.
„Aceste persoane au fost mai susceptibile să dezvolte boli de inimă şi să moară în următorii 13 ani", spune dr. Schrage.
El a menţionat că studiile viitoare vor trebui să examineze aceste rezultate în cohortele mai tinere şi non-europene.
„Dacă aceste asocieri se confirmă, următorul pas ar fi un studiu randomizat care să investigheze efectul deficitului de fier în populaţia generală", mai spune dr. Schrage.
Aceste rezultate au fost publicate pe 5 octombrie în ESC Heart Failure, o publicaţie a Societăţii Europene de Cardiologie (ESC).
