Un nou studiu a constatat că, printre persoanele care au suferit un infarct miocardic din cauza căldurii, o mare parte luau betablocante sau aspirină împotriva formării cheagurilor de sânge.
Pentru persoanele cardiace, medicamentele betablocante pot îmbunătăţi supravieţuirea şi calitatea vieţii, în timp ce aspirina şi alte medicamente împotriva formării cheagurilor pot reduce riscul unui infarct miocardic.
Dar, aşa cum a descoperit un studiu publicat recent, aceste medicamente cu rol de protecţie împotriva episoadelor cardiace ar putea cauza un infarct pe timp de caniculă, perioadă în care atacurile de cord sunt mai probabile.
„Pacienţii care iau aceste două medicamente prezintă un risc mai mare. În timpul valurilor de căldură ei chiar ar trebui să ia măsuri de precauţie”, a declarat Kai Chen, profesor asistent la departamentul de epidemiologie (Mediul şi Sănătatea) de la universitatea Yale, primul autor al studiului.
Aceste măsuri de precauţie includ strategii de scădere a temperaturii corpului, cum ar fi utilizarea aerului condiţionat sau vizitarea unui spaţiu public cu AC.
Factorii externi de mediu, cum ar fi poluarea aerului şi vremea rece, pot declanşa atacuri de cord. Tot mai multe dovezi sugerează că şi vremea caldă poate cauza infarct. Dar specialiştii epidemiologi încă lucrează pentru a identifica grupurile de persoane care sunt cele mai vulnerabile la aceste temperaturi extreme.
Folosind un registru de sănătate, autorii recentului studiu au analizat 2.494 de cazuri în care indivizii au supravieţuit unui infarct în Augsburg, Germania, în lunile cu vreme caldă (mai-septembrie) între 2001 şi 2014.
În cercetările anterioare, oamenii de ştiinţă au arătat că expunerea la căldură sau frig a făcut ca atacurile de cord să fie mai probabile şi au calculat că ratele de infarct legate de căldură vor creşte odată ce planeta se va încălzi cu 2 până la 3 grade Celsius.
Studiul recent s-a bazat pe această cercetare şi a examinat utilizarea medicamentelor pacienţilor înainte ca aceştia să fi suferit un infarct.
Ei au analizat datele într-un mod care permite pacienţilor să servească drept controale proprii, comparând expunerea la căldură din ziua atacului de cord, cu aceleaşi zile din săptămână, din luna respectivă. Adică, dacă o persoană a suferit un atac de cord în a treia joi din luna iunie, autorii au comparat expunerea acestora la temperatura din acea zi de joi, cu expunerea la temperatură din alte zile de joi, din luna iunie, pe post de evenimente de „control”.
S-a dovedit că utilizatorii de betablocante sau medicamente împotriva cheagurilor au fost mai predispuşi să sufere atacuri de cord în zilele cu cele mai ridicate temperaturi, comparativ cu zilele de control. Utilizarea medicamentelor împotriva cheagurilor a fost asociată cu o creştere cu 63% a riscului de infarct, iar cea a betablocantelor, cu o creştere de 65%. Persoanele care au luat ambele medicamente au avut un risc cu 75% mai mare de infarct. Persoanele care nu au luat aceste medicamente, nu au fost mai predispuse să aibă un atac de cord în zilele caniculare.
Studiul nu demonstrează că aceste medicamente au provocat infarctul, şi nici că aceste medicamente fac oamenii mai vulnerabili la un atac de cord.
Deşi este posibil ca aceste medicamente să fi crescut riscul de infarct, declanşat de vremea caldă, este, de asemenea, posibil ca bolile de inimă ale pacienţilor să explice atât medicaţia, cât şi o predispoziţie mai mare la un atac de cord, în timpul vremii caniculare.
Totusi, un indiciu sugerează că aceste medicamente ar putea fi de vină.
Când cercetătorii au comparat pacienţii mai tineri (25 până la 59 de ani) cu cei mai în vârstă (60 până la 74 de ani), au descoperit, aşa cum era de aşteptat, că cei mai tineri erau un grup mai sănătos, cu rate mai mici de boli cardiace. Cu toate acestea, pacienţii mai tineri care au luat betablocante şi medicamente împotriva cheagurilor au fost mai predispuşi la un infarct legat de căldură, decât pacienţii mai în vârstă, în ciuda faptului că cei mai în vârstă sufereau de boli de inimă.
Un alt indiciu că aceste două tipuri de medicamente pot face ca oamenii să fie mai vulnerabili: în majoritatea cazurilor, alte medicamente pentru inimă nu au arătat o legătură cu atacurile de cord legate de căldură. (O excepţie au fost însă statinele. Atunci când au fost luate de către persoane mai tinere, statinele au fost asociate cu un risc de peste trei ori mai mare de atac de cord în zilele caniculare).
„Presupunem că unele dintre medicamente ar putea îngreuna reglarea temperaturii corpului”, spun autorii, care intenţionează să încerce să dezlege aceste legături observate, în alte studii viitoare.
Rezultatele recentului studiu sugerează că, pe măsură ce schimbările climatice progresează, atacurile de cord ar putea deveni un pericol mai mare pentru unele persoane cu boli cardiovasculare.
