Lumea ar înregistra 40 de milioane de decese din cauza Covid-19, boala provocată de coronavirusul SARS-CoV-2, dacă nu s-ar fi luat deloc măsuri de îngrădire a pandemiei, estimează un studiu realizat de cercetătorii de la Imperial College London.
Potrivit studiului, lumea se confruntă cu o urgenţă severă din cauza pandemiei de coronavirus, iar strategiile de răspuns ale statelor din următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru evoluţia epidemică.
Dacă nu s-ar fi luat nicio măsură de limitare a pandemiei, coronavirusul ar fi infectat 7 miliarde de oameni în acest an şi ar fi provocat 40 de milioane de decese la nivel mondial.
Totuşi, implementarea unul strategii de limitare a epidemiei - în special pentru protejarea persoanelor în vârstă, prin reducerea cu 60% a contactelor sociale ale acestora - şi transmiterea lentă (dar nu întreruperea transmiterii) a infecţiei – prin reducerea cu 40% a contactelor sociale la nivelul întregii populaţii – numărul de deceses-ar reduce la jumătate, salvând viaţa a circa 20 de milioane de persoane.
“Estimăm, chiar şi în acest scenariu, că sistemele de sănătate din toate ţările vor fi depăşite rapid. Acest efect va fi probabil cel mai grav în zonele cu un nivel redus de dezvoltare, unde capacitatea serviciilor de sănătate este cea mai mică”, se arată în raport, citat de Reuters.
Este al 12-lea studiu realizat de aceeaşi echipă de cercetători de la Imperial College London de la izbucnirea epidemiei de SARS-CoV-2, în decembrie 2019 în oraşul Wuhan, China.
Echipa de cercetători, condusă de Neil Ferguson, profesor de biologie matematică, consideră că cererea de servicii medicale în întreaga lume va fi menţinută la niveluri ce pot fi gestionate doar dacă sunt adoptate măsuri de sănătate publică foarte stricte, precum testarea masivă, izolarea cazurilor confirmate şi măsuri de distanţare socială.
Al 10-lea studiu realizat de aceeaşi echipă de la Imperial College London, publicat la începutul acestei luni, a influenţat în mod decisiv schimbarea politicilor guvernului britanic, dar şi ale altor guverne europene.
Guvernele au decis să ia măsuri mai dure de carantină, de izolare a populaţiei la domiciliu, de anulare a evenimentelor publice, de închidere a spaţiilor de socializare şi de impunere a distanţării sociale.
Studiile cercetătorilor de la Imperial College London se bazează pe un algoritm de modelare matematică, care foloseşte date istorice şi modele de evoluţie pentru a estima scenarii potenţiale.
În cel mai bun scenariu, în care toate ţările implementează repede strategii dure de suprimare a lanţului de transmitere a contagiunii, 38,7 milioane de vieţi ar putea fi salvate.
“Strategiile de suprimare vor trebui menţinute într-un fel sau altul până ce devin disponibile vaccinuri sau tratamente eficiente, pentru a evita riscul revenirii epidemiei”, afirmă autorii studiului, într-un rezumat al cercetării.
Întârzierea implementării unor astfel de strategii va avea ca efect creşterea numărului de decese, mai spun cercetătorii.
