Peste 350 de mii de persoane lucrau în anul 2020 în sistemul sanitar public şi privat din România, reprezentând aproximativ 6,6% din totalul salariaţilor, arată studiul „Situaţia personalului sanitar din România”.
În 2020, peste 350 de mii de persoane lucrau în sistemul sanitar public şi privat din România, reprezentând aproximativ 6,6% din totalul salariaţilor, arată studiul „Situaţia personalului sanitar din România”, lansat de Fundaţia Friedrich Ebert România.
Excluzând categoria „altor tipuri de personal sanitar cu studii superioare”, pentru care datele sunt disponibile doar începând cu 2015, s-a observat o creştere semnificativă a personalului sanitar, de la un vârf de aproximativ 270 de mii în perioada anterioară lui 2015 la 330 de mii în 2020, arată studiul.
În ciuda creşterii semnificative a personalului sanitar în ultimii ani, România stă destul de prost când vine vorba de numărul de medici la mia de locuitori, doar cinci state (Franţa, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie şi Polonia) având în 2019 mai puţini medici la mia de locuitori decât România, se mai arată în studiu.
În privinţa asistenţilor medicali, situaţia este ceva mai bună, dar nici aici România „nu excelează” în vreun fel, potrivit autorilor studiului, în ciuda unei creşteri puternice în a doua parte a anilor 2010.
Studiul mai arată că, din punct de vedere cantitativ, medicina de familie, care reprezintă astăzi o activitate în cea mai mare parte privată, a rămas „mult în urma” celorlalte servicii medicale.
Stomatologii, farmaciştii, dar şi medicii de familie, au o prezenţă, în special după 2015, „cu totul neglijabilă” în sistemul public, aceste activităţi fiind practic în totalitate privatizate, împreună, reprezintă aproximativ 37% din personalul sanitar din sistemul privat, faţă de sub 3%, în sistemul public.
Studiul relevă că zonele geografice bogate au fost principalele beneficiare ale creşterii personalului sanitar în ultimii ani, în timp ce în zonele sărace indică stagnare şi chiar declin.
Regiunea Bucureşti-Ilfov are cel mai mare câştig salarial mediu şi cel mai mare număr de personal sanitar mediu pe cap de locuitor, în timp ce judeţe precum Călăraşi sau Giurgiu, au salarii foarte mici şi puţin personal sanitar.
Creşterile salariale nu au rezolvat problema lipsei de personal în afara centrelor urbane dezvoltate, într-o anumită măsură contribuind chiar la creşterea inegalităţilor teritoriale. Creşterile salariale s-au dovedit a fi necesare, dar insuficiente pentru a rezolva problema lipsei personalului din sistemul public de sănătate.
Măsurile salariale ar trebui complementate de alte măsuri privitoare la personalul medical şi sistemul sanitar, dar şi de o strategie mai amplă de reducere a inegalităţilor socioeconomice, arată în concluzie autorii studiului.