Oamenii de ştiinţă au găsit noi indicii asupra modului în care boala Covid-19 afectează inima.
Pacienţii care au avut Covid pot fi de două ori mai predispuşi să aibă celule endoteliale nesănătoase care căptuşesc interiorul inimii şi al vaselor de sânge, a constatat un studiu recent publicat miercuri, de Houston Methodist, din SUA, în JACC: Cardiovascular Imaging.
Acesta este primul studiu publicat care leagă fluxul sanguin redus din organism şi boala Covid-19.
Constatarea oferă noi indicii specialiştilor din domeniul medical pentru a înţelege impactul bolii Covid-19 asupra sănătăţii cardiovasculare.
În noul studiu, cercetătorii au examinat starea de sănătate a microvasculaturii coronariene la 393 de pacienţi care au fost infectaţi cu Covid-19 şi au avut simptome persistente.
Folosind un instrument imagistic disponibil pe scară largă, numit tomografie cu emisie de pozitroni (PET), cercetătorii au descoperit o scădere cu 20% a capacităţii arterelor coronare de a se dilata, o afecţiune cunoscută sub numele de disfuncţie microvasculară.
Ei au mai descoperit şi că pacienţii care au fost infectaţi anterior cu Covid-19 au fost mai predispuşi să prezinte o reducere a rezervei fluxului miocardic şi modificări ale fluxului sanguin de odihnă şi stres, un marker pentru prognosticul slab, asociat cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare adverse.
„Am fost surprinşi de consecvenţa fluxului sanguin redus la pacienţii post-Covid în cadrul studiului”, a declarat autorul corespondent dr. Mouaz Al-Mallah, director al departamentului de examinare PET cardiovascular la centrul Heart and Vascular de la Houston Methodist, şi preşedinte al Societăţii Americane de Cardiologie Nucleară.
„Descoperirile ridică noi întrebări, dar ne ajută să ne orientăm spre studierea în continuare a fluxului sanguin la pacienţii cu Covid-19 cu simptome persistente”, a mai precizat medicul.
Disfuncţia şi inflamaţia celulelor endoteliale este un semn bine cunoscut al infecţiei acute cu Covid-19, dar se cunosc puţine despre efectele pe termen lung asupra inimii şi sistemului vascular.
La începutul pandemiei, cercetările au indicat faptul că boala Covid-19 ar putea provoca frecvent miocardită, dar afecţiunea pare a fi acum doar un efect rar al acestei infecţii virale.
Un studiu recent din Olanda a constatat că 1 din 8 persoane a avut simptome persistente post-Covid.
Clinicienii continuă să vadă pacienţi care prezintă simptome legate de dificultăţi de respiraţie, palpitaţii şi oboseală după recuperare, dar, până acum, cauza pentru aşa numitul „Covid lung” rămâne în mare parte necunoscută.
Oamenii de ştiinţă propun studii suplimentare pentru a documenta magnitudinea disfuncţiei microvasculare şi pentru a identifica strategii adecvate de diagnosticare şi gestionare timpurie a afecţiunii asociate Covid-19.
Faţă de factorii de risc stabiliţi, atunci când se constată o rezervă redusă a fluxului miocardic clinicienii ar putea determina riscul unui pacient atunci când prezintă simptome de boală coronariană, ceea ce ar putea fi relevant în tratarea bolii Covid lung, spun autorii.
