Circa 4,7% din populaţia adultă din România suferă de insuficienţă cardiacă, iar una din două persoane nou-diagnosticate cu această afecţiune nu supravieţuieşte mai mult de cinci ani, arată studiul ”Insuficienţa Cardiacă - Povara bolii în context local”, realizat de dr. Adrian Pană, Center for Health Outcomes & Evaluation.
Studiul oferă o imagine alarmantă şi se bazează pe cercetările derulate la nivel naţional. Potrivit studiului, situaţia descrisă necesită o intervenţie rapidă, în condiţiile în care populaţia afectată de insuficienţa cardiacă este aproximativ egală cu populaţia cumulată a oraşelor Cluj, Iaşi şi Timişoara.
Astfel, 4,7% din populaţia adultă din România suferă de insuficienţă cardiacă, iar 30% dintre cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii. De asemenea, una din două persoane nou-diagnosticate cu insuficienţă cardiacă moare în următorii cinci ani.
Aceste date au reprezentat subiectul principal de discuţie la dezbaterea “În inima problemei”, desfăşurată marţi la Palatul Parlamentului, o iniţiativă colaborativă pentru conştientizarea şi managementul îmbunătăţit al insuficienţei cardiace, iniţiată de Societatea Română de Cardiologie, Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.
Participanţii au scos în evidenţă faptul că, în acest moment, cadrul de reglementare pune accentul mai degrabă pe tratamentul pacienţilor în stadii avansate ale bolii, fără focus pe prevenţia insuficienţei cardiace, pe diagnosticul precoce şi pe oportunitatea pe care noile opţiuni terapeutice, administrate încă din stadiile iniţiale, le pot oferi acestor pacienţi.
De asemenea, identificarea şi raportarea cazurilor noi este îngreunată de lipsa unor programe dedicate de screening şi diagnostic, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai ridicate atunci când pacienţii ajung la medic în stadii tardive, ce necesită spitalizare sau tratamente complexe.
“Insuficienţa cardiacă este o afecţiune complexă, deseori asociată cu complicaţii serioase precum diabetul zaharat şi boala cronică de rinichi, cu simptome nespecifice şi de multe ori silenţioase, ceea ce face ca 9 din 10 pacienţi să nu ştie că suferă de această boală. Acesta este motivul pentru care mai multe societăţi medicale şi organizaţii de pacienţi au iniţiat acest proiect de regândire a unor măsuri integrate, astfel încât pacientul să fie diagnosticat şi să primească tratamentul încă din stadiile iniţiale”, a declarat prof. univ. dr. Ovidiu Chioncel, preşedinte-ales al Societăţii Române de Cardiologie.
Astfel, mare parte a dezbaterilor s-a concentrat pe identificarea unor soluţii concrete care privesc o repoziţionare strategică a problemei insuficienţei cardiace în cadrul politicilor publice de sănătate.
„Insuficienţa cardiacă trebuie abordată din două perspective: pe de o parte avem nevoie de elaborarea şi implementarea unui Program Naţional de Sănătate dedicat acestei patologii, care să cuprindă măsuri prin care să putem îmbunătăţi managementul pacientului, iar, pe de altă parte, avem nevoie de campanii susţinute de conştientizare pentru ca populaţia să poată identifica simptomele timpurii ale bolii şi să se prezinte la medic”, a declarat Prof. Univ. Dr. Dragoş Vinereanu, Preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.
Un studiu de percepţie realizat de YouGov cu sprijinul AstraZeneca în 9 ţări din Europa şi din lume în august 2020, incluzând România, a aratat că românii nu cunosc simptomele şi riscurile asociate insuficienţei cardiace, determinând astfel prezentarea tardivă la medic.
Pentru a fi eficient, un Program Naţional de Insuficienţă Cardiacă ar trebui să conţină standarde pentru screening, diagnostic precoce şi tratament pentru stadiile incipiente ale bolii, abordare multidisciplinară şi integrată, precum şi măsuri de informare şi educare privind simptomele şi complicaţiile insuficienţei cardiace, potrivit specialiştilor.
