Utilizarea antibioticelor în timpul sarcinii a fost asociată cu astmul la copii, dar până la un studiu recent, nu a fost clar dacă antibioticele sau infecţiile din timpul sarcinii sunt cauza principală pentru astm.
Aproximativ 4% dintre copiii de şapte ani din Norvegia au astm. Se ştie că utilizarea antibioticelor în timpul sarcinii a fost legată de astmul la copii, dar până la un studiu recent, nu a fost clar dacă antibioticele sau infecţiile apărute la mamă în timpul sarcinii sunt cauza principală pentru astm.
În acest studiu, publicat în Jurnalul European de Epidemiologie, cercetătorii de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică şi de la Universitatea din Oulu, Finlanda, şi-au propus să delimiteze efectul antibioticelor de infecţiile din timpul sarcinii asupra astmului dezvoltat în copilărie.
Cercetătorii au analizat date de la două cohorte de populaţie, respectiv 53.417 de copii din studiul Mama, Tatăl şi Copii din Norvegia (MoBa) şi 541.036 de copii din Registrul medical de naştere din Norvegia. Informaţiile despre infecţiile în timpul sarcinii au fost disponibile în cohorta MoBa, dar nu şi în cohorta din Registrul medical.
Antibiotice asociate cu astmul·
- În ambele cohorte, utilizarea antibioticelor în timpul sarcinii a fost asociată cu astmul la vârsta de şapte ani.
- În cohorta MoBa, copiii mamelor care au folosit două sau mai multe antibiotice în timpul sarcinii au avut un risc de astm bronşic cu 54% mai mare la vârsta de şapte ani, comparativ cu copiii mamelor care nu au luat antibiotice. Cercetătorii nu au regăsit această tendinţă şi în grupul selectat din Registru.
- Riscul de astm bronşic a fost mai mare dacă mamele au luat antibiotice în stadiile ulterioare ale sarcinii (17 săptămâni sau mai târziu) în cohorta MoBa, dar nu şi în grupul selectat din Registru.
„Am constatat că în cohorta MoBa asocierea a fost dependentă de doză, ceea ce înseamnă că cu cât mama ia mai multe antibiotice, cu atât riscul este mai mare", a declarat autorul principal al studiului, Aino Rantala.
Conform autorilor, riscul pare să crească, de asemenea, odată cu utilizarea antibioticelor mai târziu în timpul sarcinii. Acest lucru se poate datora faptului că utilizarea antibioticelor mai târziu în sarcină are cea mai puternică influenţă asupra microbiotei sugarului, care este importantă în dezvoltarea sistemului imunitar, scriu autorii studiului.
Asocierea dintre utilizarea antibioticelor în timpul sarcinii şi astmul în copilărie a scăzut atunci când cercetătorii au ţinut cont şi de infecţiile din timpul sarcinii. Acest lucru indică faptul că infecţiile dezvoltate de mamă în timpul sarcinii joacă, de asemenea, un rol în riscul de astm.
Infecţii materne şi astm
În cohorta MoBa, copiii mamelor care au avut două sau mai multe infecţii ale tractului respirator au avut un risc cu 14% mai mare de astm bronşic la vârsta de şapte ani faţă de copiii mamelor fără aceste infecţii.
Un fapt interesant subliniat de autorii studiului a foast acela că, în MoBa, copiii mamelor care au avut infecţii ale căilor respiratorii inferioare în timpul sarcinii, dar care nu au folosit antibiotice, au avut un risc mai mare de astm, comparativ cu copiii mamelor care au folosit antibiotice pentru anumite infecţii.
Prin urmare, specialiştii subliniază importanţa de a lua antibiotice doar atunci când este necesar.
„Deoarece infecţiile netratate în timpul sarcinii pot prezenta un risc şi mai mare de astm la copii decât simpla administrare a de antibiotice, este recomandabil ca femeile însărcinate să ia antibiotice prescrise (de medic) despre care se ştie că sunt eficiente pentru anumite infecţii", a mai spus autoarea studiului.
Totuşi, ea a mai precizat că, întrucât utilizarea a două sau mai multe antibiotice în timpul sarcinii creşte, de asemenea, riscul de astm, probabil că nu este înţelept ca mama să ia antibiotice preventiv. Cu alte cuvinte, femeile însărcinate ar trebui să folosească totuşi antibiotice, dar numai atunci când este necesar, a mai precizat autoarea studiului.
Rezultatele ambelor grupuri au fost oarecum diferite, ceea ce s-ar putea datora diferenţelor dintre cele două cohorte de populaţie, conform autorilor studiului.
Descoperirile raportate în acest studiu au fost ajustate pentru diverşi factori, inclusiv vârsta maternă, fumatul în timpul sarcinii şi modul de naştere, dar autorii au precizat că pot exista şi alţi factori implicaţi care nu au fost ajustaţi, cum ar fi factorii genetici sau de mediu.
