Un studiu clinic de fază II a arătat că o combinaţie de medicamente, venetoclax şi gilteritinib, a îmbunătăţi rezultatele tratamentului pentru leucemia mieloidă acută (LMA), refractară sau recidivantă.
O combinaţie de două medicamente s-a arătat promiţătoare în tratarea leucemiei mieloide acute, refractară sau recidivantă, cu mutaţii în gena tirozin kinază 3 (FLT3) asemănătoare FMS, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Northwestern Medicine, din Statele Unite, publicat în Journal of Clinical Oncology.
Combinaţia cu venetoclax, un inhibitor al BCL2 (o proteină care controlează apoptoza – moartea celulară) şi gilteritinib, un inhibitor de FLT3, are potenţialul de a îmbunătăţi rezultatele, permiţând pacienţilor să utilizeze medicamente pe cale orală în loc de tratamente care trebuie administrate în spital, a declarat autorului principal al studiului, dr. Jessica Altman, profesor la catedra de medicină a departamentului de hematologie şi oncologie.
Potrivit unui studiu anterior, publicat în New England Journal of Medicine, supravieţuirea pacienţilor cu LMA refractară sau recidivantă este îmbunătăţită, în comparaţie cu chimioterapia, atunci când se utilizează gilteritinib.
Medicamentul gilteritinib vizează mutaţia genei FLT3. De obicei, LMA refractară sau recidivată are o supravieţuire globală medie de patru până la şapte luni cu abordările standard de chimioterapie.
În studiul actual de fază II, cercetătorii au studiat eficacitatea adăugării medicamentului venetoclax la gilteritinib. Echipa de la Northwestern Medicine a tratat zilnic pacienţii cu LMA refractară sau recidivantă cu venetoclax şi gilteritinib.
Dintre cei 61 de pacienţi, 56 aveau boală cu mutaţia FLT3, iar 64% dintre cei cu mutaţia au primit anterior terapie cu inhibitori ai genei FLT3.Studiul a identificat un răspuns molecular, definit ca FLT3-ITD VAF mai mic sau egal cu 10, la 60% dintre participanţii cu FLT3-ITD, care au obţinut o remisie completă superioară decât în monoterapia cu gilteritinib.
Deşi combinaţia de medicamente s-a dovedit a fi eficientă, a fost asociată cu mielosupresia. Majoritatea participanţilor la studiu au prezentat citopenie, legat de această terapie, un număr mai scăzut de celule sanguine decât normal, astfel încât persoanele care urmează aceste terapii au nevoie de o monitorizare frecventă (hemogramă) a numărului celulelor sanguine.
Întreruperea tratamentului şi modificarea dozei de venetoclax au fost utilizate pentru a atenua mielosupresia.
Rata de răspuns complet modificat (mCRc) pentru pacienţii cu mutaţii FTL3 a fost de 75%.
Înainte de a fi aprobat medicamentul gilteritinib, standardul de îngrijire pentru aceşti pacienţi necesita în mod normal spitalizarea timp de o lună sau mai mult, pentru un tratament intensiv cu chimioterapie
.„A putea oferi pacienţilor un medicament cu administrare orală, pe care-l pot lua acasă este ceva remarcabil”, a comentat dr. Altman.
„Chiar dacă trebuie să vină pentru teste frecvente de laborator şi controale, totuşi tratamentul e mult mai confortabil acasă”, a mai spus medicul.
Dincolo de această combinaţie de medicamente, dr. Altman a subliniat că studiul deschide calea pentru noi cercetări care să evalueze analiza acestei combinaţii de tratament administrată mai devreme în terapie. Astfel de terapii ar putea fi studiate şi la adulţii mai tineri, potrivit autorilor.
Deşi nu este un tratament curativ, terapia ar putea permite pacienţilor accesul la un tratament curativ prin transplantul de celule stem, a mai sprecizat medicul.
