Tratamentele anti depresie pot schimba structura creierului, este concluzia unei cercetări prezentate la cea de-a 35-a conferinţă anuală a Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP), care a avut loc la Viena, în perioada 15-18 octombrie.
Oamenii de ştiinţă au crezut până acum că structura creierului adult este în general rigidă şi incapabilă de schimbări rapide. Noi cercetări arată însăcă acest lucru nu este deloc adevărat.
O echipă de cercetători de la universitatea din Münster, Germania, a arătat că tratamentul pentru depresie poate duce la creşterea conectivităţii creierului, iar acei pacienţi care răspund bine la tratament prezintă o creştere mai mare a conectivităţii decât cei la care tratamentul nu funcţionează.
Echipa a studiat 109 pacienţi cu depresie gravă (tulburare depresivă majoră) şi i-a comparat cu 55 de martori sănătoşi.
Creierul pacienţilor a fost scanat cu ajutorul unui RMN configurat pentru a identifica ce părţi ale creierului comunică cu altele, pentru a determina nivelul conexiunilor care au loc în creier.
Pacienţii au fost apoi trataţi pentru depresie, o parte cu terapie electroconvulsivă cu şocuri electrice (ECT), alţii cu psihoterapie sau medicaţie, iar alţii cu o combinaţie a acestor terapii.
După tratament, creierele participanţilor au fost din nou scanate şi numărul de conexiuni a fost înregistrat. Totodată, participanţii au fost din nou testaţi pentru simptome de depresie.
Cercetătorii au descoperit că tratamentul pentru depresie a schimbat infrastructura creierului, ceea ce contravine cunoştinţelor de până acum. Pacienţii trataţi au prezentat un număr mai mare de conexiuni decât au arătat înainte de tratament. Mai mult decât atât, cei care au prezentat cel mai mare răspuns la tratament au dezvoltat un număr mai mare de noi conexiuni decât cei care au prezentat un răspuns redus. Cea de-a doua scanare care arată că nu au existat efecte în timp la controalele sănătoase, susţine constatările cercetătorilor.
„Am descoperit că aceste schimbări au avut loc într-o perioadă de aproximativ şase săptămâni, şi am fost surprinşi de viteza de răspuns. Nu avem o explicaţie cu privire la modul în care au loc aceste schimbări sau de ce se întâmplă la forme atât de diferite de tratament”, a declarat profesorul Jonathan Repple, profesor de psihiatrie predictivă la universitatea din Frankfurt.
Acesta este un studiu foarte interesant şi dificil de realizat, spun specialiştii, în care autorii au repetat scanările RMN pentru a dezvălui modificările în timp ale conectivităţii structurale ale creierului la pacienţii trataţi pentru depresie.
„Rezultatele sunt în acord cu o anumită convingere a noastră conform căreia creierul prezintă mai multă flexibilitate la adaptare, în timp (chiar şi scurt) decât se credea anterior.
Într-adevăr, o idee majoră despre ceea ce se întâmplă în tratamentul depresiei (şi al altor boli psihiatrice) se referă la schimbările în plasticitatea creierului, după antidepresive, psihoterapie şi terapia electroconvulsivă.
„Asta înseamnă că structura creierului pacienţilor cu depresie clinică gravă nu este atât de fixă pe cât credeam şi că o putem îmbunătăţi într-un interval scurt de timp, în jur de 6 săptămâni”, spune dr. Eric Ruhe, de la centrul medical al universităţii Rabdoud, care nu a fost implicat în studiu.
Cercetătorii speră că tratamentele care duc la creşterea conectivităţii creierului, ar putea fi eficiente şi în abordarea simptomelor depresiei.
Acest lucru poate da speranţă pacienţilor care cred că totul e bătut în cuie în creierul lor, şi că nimic nu se poate schimba, fiind nevoiţi să trăiască cu depresie pentru totdeauna, spun specialiştii.
