Cercetătorii de la Michigan Medicine, SUA, au descoperit mecanismul molecular al celui mai frecvent factor de risc genetic pentru lupus.
Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună, incurabilă, care afectează milioane de oameni din întreaga lume, având o răspândire deosebit de ridicată în rândul femeilor.
O variantă genetică, numită HLA-DRB1*03:01, este cel mai mare factor de risc pentru această afecţiune, care poate cauza inflamaţii în multe organe vitale şi poate duce la invaliditate severă şi deces.
Într-un studiu publicat recent în Communications Biology, cercetătorii au descoperit că o proteină codificată de varianta HLA declanşează o cascadă de efecte moleculare şi celulare care pot provoca simptomele inflamatorii observate la pacienţii cu lupus.
„Pentru prima dată, am găsit enigmaticul mecanism care predispune genetic oamenii la cele mai grave efecte ale celei mai tipice forme de lupus", a declarat dr. Joseph Holoshitz, autorul principal al lucrării şi profesor de medicină internă şi reumatologie la facultatea de medicină a universităţii din Michigan.
„Descoperirile ar putea facilita descoperirea unor tratamente sigure, simple şi eficiente pentru LES prin vizarea acestei noi căi moleculare”, a mai precizat medicul.
Rezultatele susţin o teorie inedită a modului în care variantele genetice de tipul HLA-DRB1*03:01 pot duce la boli autoimune independent de prezentarea antigenului Sm, mecanism studiat în mod tradiţional, care a fost propusă de mult timp, dar, până în prezent, nu a fost dovedită direct.
„Am identificat un lanţ de evenimente în cultura celulară şi într-un model de şoarece al bolii, ce demonstrează modul în care anomaliile ce pot provoca lupus se dezvoltă de la primul efect al genei de risc, la calea semnalizare, până la anomalii imune şi manifestări clinice ale bolii”, a declarat Bruna Miglioranza Scavuzzi, una dintre autoarele principale a lucrării şi cercetător postdoctoral la divizia de reumatologie a facultăţii de medicină, din cadrul universităţii din Michigan.
Concluziile acestui studiu amintesc de o descoperirile anterioare în artrita reumatoidă, o altă boală asociată cu HLA, care au deschis calea pentru dezvoltarea moleculelor mici pentru a trata în mod eficient artrita la şoareci, a mai precizat dr. Holoshitz.
„Studiile umane în RA cu aceşti compuşi sunt în curs de desfăşurare, şi sper că descoperirile noastre noi vor duce la eforturi similare pentru a uşura povara a milioane de pacienţi cu lupus”, a mai spus medicul.
