O posibilă nouă ţintă de tratament pentru cancer, descoperită de o echipă de cercetători din Suedia.
Cercetătorii de la universitatea din Gothenburg, au identificat, în studiile preclinice, un mecanism necunoscut până acum care controlează creşterea tumorii. Această descoperire ar putea permite dezvoltarea viitoare a unor noi medicamente împotriva unei game de boli canceroase.
Într-un articol de cercetare publicat în revista Nature Communications, oamenii de ştiinţă din Gothenburg au descris descoperirea lor în testele pe celulele cultivate şi şoareci.
Oamenii de ştiinţă descriu o proteină care leagă materialul genetic şi, aşa cum au descoperit acum, controlează şi proprietăţile care reglează dezvoltarea tumorii.
Proteina, cunoscută sub numele de HnRNPK, se leagă de ARN-ul mesager (ARNm), care codifică două gene IER3 şi IER3-AS1. Aceste gene sunt foarte active în mai multe forme de cancer. Prin legarea de ARNm-ul al acestor gene, proteina HnRNPK previne formarea ARN-ului dublu catenar între ele şi le menţine separate.
Impactul asupra creşterii tumorii
„Menţinerea ARN-ului acestor două gene separat promovează creşterea tumorilor care depind de factorii de creştere. Fără proteina HnRNPK, proprietăţile care promovează creşterea tumorii sunt neutralizate, ceea ce ar putea deschide calea pentru dezvoltarea medicamentelor care blochează HnRNPK”, a declarat Chandrasekhar Kanduri, profesor. de genetică medicală la Academia Sahlgrenska de la universitatea din Göteborg, unul dintre liderii de cercetare.
Totodată, recentul studiu arată că, în mod similar, proteina HnRNPK se leagă de ARNm-ul mai multor gene, prevenind formarea ARN-ului dublu catenar.Descoperirea permite influenţarea indirectă a factorului de creştere FGF-2, binecunoscut ca fiind cheia pentru procesul prin care celulele stem se maturizează în diferite tipuri de celule, şi pentru dezvoltarea embrionară timpurie.
Mai puţine efecte secundare
„Având în vedere rolul crucial al FGF-2 în dezvoltarea umană normală, utilizarea medicamentelor care vizează direct factorul de creştere ar avea prea multe efecte secundare. Mecanismul pe care l-am identificat acum face parte din acelaşi lanţ de semnalizare, dar mai în aval. Deci, mecanismul are potenţialul de a deveni o opţiune de tratament mai atractivă pentru cancer, cu mai puţine efecte secundare”, a declarat la rândul său Meena Kanduri, profesor asociat de medicină moleculară la Academia Sahlgrenska, autorul corespunzător al unui articol publicat care însoţeşte studiul.
Oamenii de ştiinţă anunţă că sunt necesare mai multe cercetări pentru a verifica dacă descoperirea din studiile preclinice se aplică şi la oameni.
În următoarea etapă, grupul de cercetare intenţionează să efectueze studii extinse pentru a examina mai detaliat modul în care perechea de gene reglementată de FGF-2 guvernează mediul de creştere al tumorilor.
