Aşa cum s-a văzut şi în timpul pandemiei de Covid-19, infecţiile grave declanşează uneori o reacţie inflamatorie excesivă care face la fel de mult rău, sau chiar mai mult, decât infecţia în sine. Noi cercetări sugerează o modalitate potenţială de a bloca răspunsul hiperinflamaţiei prin reorientarea sau modificarea unui medicament existent.
Constatările cercetătorilor americani de la Boston Children's Hospital şi de la spitalul universitar al şcolii de medicină Harvard, Brigham and Women's Hospital, ar putea duce la un nou tratament nu doar pentru Covid-19, ci şi pentru alte afecţiuni inflamatorii care pun viaţa în pericol, cum ar fi sepsisul şi sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), care în prezent nu au un tratament specific.
Aşa cum au descoperit cercetătorii, Covid-19, sepsisul şi SDRA au ceva în comun, respectiv implică capcane extracelulare neutrofile (NET). Acestea sunt reţele de fibre extracelulare, compuse în primul rând din ADN şi proteine toxice pe care neutrofilele, celulele albe din prima linie de apărare a sistemului imunitar, le lansează într-o ultimă încercare pentru a opri bacteriile sau viruşii şi a limita infecţia. Neutrofilele, după ce îşi pierd ADN-ul, mor în acest proces.
„NET sunt ultimul pas. Dacă apar, capcanele NET sugerează că alte mijloace de combatere a infecţiei au eşuat. Neutrofilele primesc semnalul: dă tot ce ai", explică Ivan Zanoni, un cercetător în imunologie la Boston şi co-autorul senior al studiului.
Dar există un preţ pentru a produce NET, spun specialiştii. Un corp tot mai mare de cercetări arată că formarea prea multor NET poate duce la niveluri periculoase de inflamaţie, la cheaguri de sânge, cum ar fi cele găsite în sepsis şi Covid-19 sever, şi la leziuni tisulare directe, cum ar fi cele observată în infecţii pulmonare severe şi SDRA.
Noul studiu sugerează o modalitate de a reduce NET şi de a bloca reacţiile inflamatorii potenţial fatale. În jurnalul iScience, cercetătorii arată că un medicament numit ricolinostat poate interfera cu neutrofilele, de la om sau de la şoareci, într-o fază iniţială de formare a NET, proces observat în trei modele de şoareci. Pentru a forma capcanele NET, neutrofilele trebuie mai întâi să-şi elibereze propriul ADN. Acest lucru necesită un grup specific de enzime numite histone deacetilaze (HDAC), care ajută la desfacerea cromatinei din jurul ADN-ului. Ricolinostat, un inhibitor HDAC, blochează două clase de HDAC, clasa I şi IIb.
"Dacă inhibi HDAC, nu mai poţi desface cromatina", spune Zanoni. Când cromatina nu se poate desface, neutrofilele nu-şi pot elibera ADN-ul şi nu se pot forma capcanele NET. În cele trei modele de şoarece - pneumonie virală, pneumonie bacteriană şi un model de şoc septic - medicamentul a scăzut formarea NET şi a atenuat inflamaţia. Asta a protejat funcţia pulmonară în modelele de pneumonie şi a redus daunele cauzate de şocul septic, părând să reducă formarea cheagurilor de sânge.
Ricolinostat se află în prezent în studii clinice pentru mai multe tipuri de cancer şi pentru neuropatia periferică în diabetul zaharat, după ce a trecut de testele preclinice. Cercetătorii vor să înceapă studii clinice şi pentru afecţiuni inflamatorii severe. Laboratorul lui Zanoni are o versiune modificată a ricolinostatului, care arată şi el rezultate promiţătoare pentru blocarea formării NET.
„Cercetarea noastră are potenţialul de a ajuta imediat în atenuarea răspunsul inflamator în cazul bolii Covid-19 şi de a o transforma în ceva relativ inofensiv, cum ar fi o răceală uşoară. Inhibarea NET reprezintă o nouă strategie terapeutică pentru boli pulmonare, boli autoimune cum ar fi artrita reumatoida si lupus eritematos sistemic, diabet zaharat, şi cancer", a mai spus Zanoni.
Cercetătorul a adăugat însă şi o notă de precauţie. „Capcanele NET există pentru că au rolul de a proteja. Trebuie să fim atenţi când blocăm biologii care protejează organismul şi să evităm să suprimăm prea mult sistemul imunitar", a spus el.
