Cercetătorii medicali din Marea Britanie şi Australia au identificat un nou marker util în diagnosticarea demenţei şi care totodată ar putea contribui la dezvoltarea de noi tratamente preventive şi terapeutice pentru demenţă. Într-un nou studiu inovator, coordonat de Universitatea Flinders şi Universitatea din Aberdeen, cercetătorii au investigat rolul dimetilargininei asimetrice (ADMA), un marker din sânge asociat cu ateroscleroză şi boli cardiovasculare în studii epidemiologice, asupra modificărilor temporale ale cogniţiei într-o cohortă stabilită din Aberdeen din 1936.
Spre deosebire de alte populaţii îmbătrânite, folosite în studii, participanţii din Aberdeen au fost supuşi testelor de inteligenţă din copilărie, de la vârsta de 11 ani, un predictor cheie al inteligenţei şi sănătăţii la bătrâneţe. Cercetările s-au concentrat în principal pe un set de anomalii găsite în creierul bolnav. Cu toate acestea, studiile observaţionale şi studiile clinice care vizează aceste modificări au fost dezamăgitoare, ceea ce sugerează nevoia urgentă de a înţelege mai bine cauzele demenţei şi de a identifica markeri noi ai bolii.
,,În primul studiu longitudinal, nivelurile ADMA măsurate în anul 2000 (la vârsta de 63 de ani a participanţilor) au fost asociate cu declinul evaluărilor de performanţă cognitivă după patru ani. Prin urmare, rezultatele acestui studiu sugerează că ADMA, un marker uşor măsurabil al aterosclerozei şi al riscului cardiovascular, ar putea fi un indicator precoce al declinului cognitiv la bătrâneţe şi, eventual, al demenţei”, a declarat profesorul Arduino Mangoni, şeful farmaciei clinice de la Universitatea Flinders.
Cauzele demenţei Alzheimer cu debut tardiv sunt în mare parte necunoscute şi, în ciuda cercetărilor ample, nu există încă un consens clar asupra biomarkerilor pentru a prezice debutul şi evoluţia bolii şi răspunsul la terapii.
Cercetătorul din Marea Britanie, dr. Deborah Malden, spune că rezultatele noului studiu ar trebui să fie abordate cu precauţie şi că sunt necesare investigaţii extinse. „Vom afla mult mai multe după repetarea acestui studiu într-o cohortă la scară largă, potenţial zeci de mii de indivizi”, a precizat dr. Malden, potrivit Medicalxpress.com.
Demenţa Alzheimer afectează în prezent peste 342.000 de australieni şi se preconizează că acest număr va creşte la 400.000 în mai puţin de un deceniu. În prezent, la nivel mondial peste 25 de milioane de oameni suferă de boala Alzheimer, iar numărul acestora va depăşi 44 de milioane în 2050. Între timp, oamenii de ştiinţă caută diverse soluţii prin care ar putea reduce riscul acestei boli. Cercetătorii de la University College London (UCL) au identificat anumite variante genetice care ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer.
Peste 10.000 de persoane au fost analizate (jumătate dintre ele sufereau de boala Alzheimer şi jumătate nu), în cadrul unui studiu publicat în Annals of Human Genetics, iar concluzia a fost aceea că anumite variante genetice limitează funcţionarea protein-tirozin-fosfatazei σ (PTPσ), care are un efect negativ asupra căii de semnalizare celulară PI3K/Akt/GSK-3 beta. Această cale este importantă pentru supravieţuirea celulelor, iar protejarea căii de semnalizare celulară ar putea fi un mod de protecţie împotriva bolii Alzheimer.
