Bacteriile care provoacă lepră ar putea deţine secretul pentru repararea şi regenerarea în siguranţă a organismului, spun cercetătorii de la universitatea din Edinburgh. Experimentele pe animale au descoperit capacitatea remarcabilă a bacteriilor de aproape a dubla dimensiunea ficatului prin stimularea creşterii sănătoase a acestui organ vital.
Boala Hansen (lepra) ar putea deţine cheia vindecării bolilor hepatice, punând capăt nevoii de transplant de organe, potrivit unor noi cercetări efectuate de oameni de ştiinţă de la universitatea din Edinburgh.
Lepra este o boală infecţioasă gravă, una dintre cele mai vechi din lume, fiind cunoscută încă din antichitate, dar bacteriile care o cauzează pot avea şi capacitatea surprinzătoare de a creşte şi de a regenera un organ vital.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că paraziţii asociaţi cu lepra pot reprograma celulele pentru a creşte dimensiunea ficatului la animalele adulte, fără a provoca leziuni, cicatrici sau tumori.
Descoperirile sugerează posibilitatea de a adapta acest proces natural pentru a reînnoi ficatul îmbătrânit şi pentru a creşte durata de sănătate - durata de viaţă fără boli - la oameni.
Experţii spun că ar putea ajuta, de asemenea, la refacerea ficatului deteriorat, reducând astfel nevoia de transplant, care este în prezent singura opţiune curativă pentru persoanele cu cicatrici hepatice în stadiu terminal.
Studiile anterioare au promovat recreşterea ficatului de şoarece prin generarea de celule stem şi celule progenitoare - etapa după care o celulă stem poate deveni orice tip de celulă pentru un anumit organ - printr-o tehnică invazivă care a dus adesea la cicatrici şi la creşterea tumorii.
Pentru a depăşi aceste efecte secundare dăunătoare, o echipă de cercetători de la universitatea din Edinburgh, a început cercetări, bazându-se pe descoperiri anterioare a capacităţii de reprogramare celulară parţială a bacteriei care cauzează lepră, Mycobacterium leprae.
Experimentele pe un animal exotic, cunoscut sub numele de armadillo (Tatu), sugerează că oamenii de ştiinţă ar putea adapta bacteria pentru a combate ratele în creştere ale problemelor hepatice.
Boala hepatică este în general declanşată de obezitate, una din patru persoane se confruntă cu această tulburare şi mulţi nici măcar nu ştiu că o au. Iniţial nu provoacă simptome, ceea ce o face greu de observat până când este prea târziu şi se poate declanşa insuficienţa hepatică, când pacienţii au nevoie de un transplant.
Mamiferul armadillo poartă Mycobacterium leprae, care provoacă lepră, cunoscută şi sub numele de boala Hansen.
Lucrând cu Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane din Baton Rouge, Louisiana, (SUA) echipa a infectat 57 de armadilli – gazda naturală a bacteriilor de lepră – cu parazitul şi le-a comparat ficatul cu cele ale animalelor neinfectate şi cu cele care s-au dovedit a fi rezistente la infecţie.
Ei au descoperit că animalele infectate au dezvoltat un ficat mărit, dar sănătos şi fără leziuni, având aceleaşi componente vitale, respectiv vase de sânge, căi biliare şi unităţi funcţionale cunoscute sub numele de lobuli, la fel ca animalele neinfectate şi rezistente.
Echipa de oameni de ştiinţă crede că bacteriile au „deturnat” capacitatea de regenerare a ficatului şi, prin urmare de a avea mai multe celule care îi permite să creascăîn dimensiune.
Ei au descoperit, de asemenea, la animalele infectate, câţiva indicatori că principalele tipuri de celule hepatice, cunoscute sub numele de hepatocite, au atins o stare de „întinerire”.
Ficatul animalelor infectate conţinea şi modele de expresie genetică, modelul necesar pentru construirea unei celule, similare cu cele de la animalele mai tinere şi ficatul fetal uman.
Genele legate de metabolism, creştere şi proliferare celulară au fost activate, iar cele legate de îmbătrânire au fost încetinite sau suprimate.
Oamenii de ştiinţă cred că acest lucru se datorează faptului că bacteriile au reprogramat celulele hepatice, ducându-le la stadiul anterior al celulelor progenitoare, care, la rândul lor, au devenit noi hepatocite şi au crescut noi ţesuturi hepatice.
Echipa speră că descoperirea are potenţialul de a ajuta la dezvoltarea intervenţiilor pentru îmbătrânirea şi ficatul afectat la om.
„Dacă putem identifica modul în care bacteriile cresc ficatul ca organ funcţional fără a provoca efecte adverse la animalele vii, am putea fi capabili să transpunem aceste cunoştinţe pentru a dezvolta intervenţii terapeutice mai sigure pentru a întineri ficatul îmbătrânit şi pentru a regenera ţesuturile deteriorate”, spune autorul principal, profesorul Anura Rambukkana de la Centrul de medicină regenerativă al universităţii din Edinburgh, într-un comunicat de presă.
Bolile hepatice cauzează, în prezent, două milioane de decese pe an în întreaga lume. Adesea nu sunt diagnosticate şi poate duce în cele din urmă la boli cardiovasculare sau insuficienţă hepatică. Cunoscută sub numele de boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), afecţiunea este rezultatul adunării unor cantităţi mari de grăsime în jurul ficatului.
Descoperirile au fost publicate, marţi, în revista Cell Reports Medicine.
Studiul a fost finanţat de Consiliul de Cercetare Medicală din Marea Britanie şi de Institutul Naţional de Sănătate şi Institutul Naţional de Alergie şi Boli Infecţioase din SUA.
