Oamenii de ştiinţă americani lucrează la dezvoltarea unui test de sânge care să poată detecta dintr-o singură analiză cele mai comune tipuri de cancer. Anul acesta, preşedintele american, Joe Biden, a promovat iniţiativa de a crea noi tratamente şi de a reduce rata mortalităţii cauzată de cancer în Statele Unite, identificând dezvoltarea testelor de detectare precoce multicancer (MCED) ca fiind o prioritate a programului american Cancer Moonshot.
Detectarea devreme a cancerului înainte de a se răspândi în organism poate salva vieţi. Acesta este motivul pentru care medicii recomandă screening-ul regulat pentru mai multe tipuri comune de cancer, folosind o varietate de metode. Colonoscopia, de exemplu, testează cancerul de colon, în timp ce mamografiile depista cancerul de sân.
Deşi este important, efectuarea tuturor acestor teste poate fi o provocare costisitoare şi uneori inconfortabilă pentru pacienţi. Oamenii de ştiinţă au în vedere dezvoltarea unui singur test de sânge care să poată detecta cele mai comune tipuri de cancer simultan. Aceasta este promisiunea testelor de detectare precoce multicancer - MCED.
Anul acesta, preşedintele Joe Biden a identificat dezvoltarea testelor MCED ca fiind o prioritate pentru programul american Cancer Moonshot, un efort federal de 1,8 miliarde de dolari pentru a reduce rata mortalităţii prin cancer şi a îmbunătăţi calitatea vieţii supravieţuitorilor de cancer şi a celor care trăiesc cu cancer.
Specialiştii spun că testele MCED pot transforma depistarea cancerului în viitorul apropiat, în special dacă primesc sprijin federal puternic pentru a permite inovarea rapidă.
Cum funcţionează testele MCED
Toate celulele din organism, inclusiv celulele tumorale, elimină ADN în fluxul sanguin atunci când mor. Testele MCED caută urmele de ADN tumoral din sânge. Acest ADN circulant „fără celule” conţine informaţii despre tipul de ţesut din care provine şi dacă este normal sau canceros.
Ideea testelor pentru identificarea ADN-ului tumoral circulant în sânge nu este nouă. Aceste biopsii lichide sunt deja utilizate pe scară largă pentru pacienţii cu cancer în stadiu avansat.
Medicii folosesc aceste teste de sânge pentru a căuta mutaţii în ADN-ul tumorii care ajută la ghidarea tratamentului. Deoarece pacienţii cu cancer în stadiu avansat tind să aibă o cantitate mare de ADN tumoral care circulă în sânge, este relativ uşor de detectat prezenţa acestor modificări genetice.
Testele MCED sunt diferite de biopsiile lichide existente, deoarece încearcă să detecteze cancerul în stadiu incipient, când încă nu există atât de multe celule tumorale.
Detectarea acestor celule canceroase poate fi dificilă încă de la început, deoarece celulele sănătoase (non-canceroase) aruncă şi ele ADN în fluxul sanguin. Întrucât cea mai mare parte a ADN-ului circulant din sânge provine din celule non-canceroase, detectarea prezenţei câtorva molecule de ADN canceros pare ca şi cum ai căuta un ac într-un car de fân.
Făcând lucrurile şi mai dificile, celulele sanguine elimină în mod natural ADN-ul anormal odată cu îmbătrânirea, iar aceste secvenţe pot fi confundate cu ADN-ul cancerului circulant. Acest fenomen, cunoscut sub numele de hematopoieza clonală, a îngreunat încercările timpurii de a dezvolta teste MCED, furnizând prea multe rezultate fals pozitive.
Din fericire, testele mai noi sunt capabile să evite interferenţa celulelor sanguine concentrându-se pe un tip de „cod de bare molecular” încorporat în ADN-ul cancerului care identifică ţesutul din care provine.
Aceste coduri de bare sunt rezultatul metilării ADN-ului, modificări existente în mod natural la suprafaţa ADN-ului care variază pentru fiecare tip de ţesut din organism. De exemplu, ţesutul pulmonar are un model diferit de metilare a ADN-ului faţă de ţesutul mamar. În plus, celulele canceroase au modele anormale de metilare a ADN-ului care se corelează cu tipul de cancer.
Prin catalogarea diferitelor modele de metilare a ADN-ului, testele MCED se pot concentra pe secţiunile de ADN care fac distincţia între ţesutul canceros şi cel normal şi identifică locul de origine al cancerului.
Opţiuni de testare
În prezent, există mai multe teste MCED în dezvoltare şi în studii clinice. Niciun test MCED nu este însă în prezent aprobat de Administraţia de reglementare americană, FDA sau recomandat de către societăţile medicale.
În 2021, compania de biotehnologie GRAIL a lansat primul test MCED disponibil comercial în SUA. Testul său Galleri pretinde că detectează peste 50 de tipuri diferite de cancer.
Cel puţin alte două companii din SUA, Exact Sciences şi Freenome, şi o companie chineză, Singlera Genomics, au teste în dezvoltare. Unele dintre aceste teste folosesc diferite metode de detectare a cancerului pe lângă ADN-ul tumoral circulant, cum ar fi căutarea proteinelor asociate cancerului în sânge.
Testele MCED nu sunt încă acoperite de asigurări. Testul Galleri de la GRAIL are în prezent un preţ de 949 dolari, iar compania oferă un plan de plată pentru persoanele care trebuie să plătească din buzunar.
Legislatorii au introdus un proiect de lege în Congresul american pentru a oferi acoperire Medicare pentru testele MCED care obţin aprobarea FDA. Este neobişnuit totuşi ca Congresul să ia în considerare legislaţia dedicată unui singur test de laborator, iar acest lucru evidenţiază atât amploarea pieţei medicale pentru MCED, cât şi preocupările legate de disparităţile de acces fără acoperire pentru aceste teste costisitoare.
Cum ar trebui utilizate testele MCED?
Înţelegerea modului în care testele MCED ar trebui implementate în clinică va dura mulţi ani. Cercetătorii şi clinicienii abia încep să abordeze întrebări precum cine ar trebui testat, la ce vârstă şi cum ar trebui luate în considerare istoricul medical şi familial din trecut. Stabilirea liniilor directoare pentru modul în care medicii vor evalua în continuare rezultatele MCED pozitive este la fel de importantă.
Există, de asemenea, îngrijorarea că testele MCED pot duce la supradiagnosticarea cancerelor asimptomatice cu risc scăzut, care sunt mai bine lăsate nedetectate.
Acest lucru s-a întâmplat cu depistarea cancerului de prostată. Anterior, ghidurile de practică recomandau ca toţi bărbaţii cu vârste cuprinse între 55 şi 69 de ani să facă în mod regulat teste de sânge pentru a-şi determina nivelurile de PSA, o proteină produsă de ţesutul canceros şi necanceros al prostatei. Dar acum recomandarea este mai nuanţată, sugerând screening-ul pe o bază individuală, care ţine cont de preferinţele personale.
O altă îngrijorare este că testele suplimentare pentru confirmarea rezultatelor pozitive ale MCED vor fi costisitoare şi o povară pentru sistemul medical, în special dacă este necesară o scanare a întregului corp. Costul din buzunar pentru un RMN, de exemplu, poate ajunge la mii de dolari. Iar pacienţii care obţin un rezultat pozitiv MCED, dar nu pot confirma prezenţa cancerului după examinările imagistice extinse şi alte teste de urmărire, pot dezvolta anxietate pe tot parcursul vieţii cu privire la un diagnostic potenţial ratat şi continuă să facă teste costisitoare în căutarea inutilă a unei tumori.
În ciuda acestor preocupări, studiile clinice timpurii se arată promiţătoare. Un studiu din 2020 efectuat la peste 10.000 de femei nediagnosticate anterior a constatat că 26 din 134 de femei cu un test MCED pozitiv au confirmat că au cancer.
Un studiu din 2021 sponsorizat de GRAIL a constatat că jumătate din cei peste 2.800 de pacienţi cu un diagnostic de cancer cunoscut au avut un test MCED pozitiv şi doar 0,5% dintre persoanele confirmate că nu au cancer au avut un test fals pozitiv. Testul a avut cele mai bune rezultate pentru pacienţii cu cancere mai avansate, dar a detectat aproximativ 17% dintre pacienţii care aveau boală în stadiu foarte incipient.
Testele MCED ar putea revoluţiona în curând modul în care clinicienii abordează screening-ul cancerului, întrebarea este dacă sistemul de sănătate este pregătit pentru ele.
Materialul este realizat de Colin Pritchard, profesor de medicină de laborator şi patologie la Facultatea de medicină a universităţii din Washington, Statele Unite. Articolul iniţial a apărut luni, în The Conversation.
