Într-un studiu de fază 1, un vaccin experimental împotriva virusului imunodeficienţei umane (HIV) a reuşit să inducă anticorpi cu spectru larg de neutralizare în rândul unui grup restrâns de voluntari. Descoperirile sugerează că un regim de două doze de vaccin, administrat la opt săptămâni, poate provoca răspunsuri imune împotriva HIV. Dacă va funcţiona, ar fi primul vaccin HIV de succes după aproape 40 de ani de cercetare.
Un candidat de vaccin împotriva virusului deficienţei umane (HIV) a furnizat rezultate pozitive timpurii, determinând un răspuns imun la 97% dintre beneficiarii care au primit vaccinul.
Rezultatele studiilor clinice, publicate joi, 1 decembrie de Ziua Mondială a SIDA în revista Science, stabilesc „dovada clinică a conceptului” în sprijinul dezvoltării unor regimuri de stimulare care pot induce răspunsuri imune împotriva infecţiei cu HIV, afecţiune pentru care nu există în prezent vreun tratament şi care poate provoca sindromul imunodeficienţei dobândite, cunoscut sub numele de SIDA.
Rezultatele au fost anunţate pentru prima dată în 2021, la conferinţa virtuală găzduită de Societatea Internaţională de SIDA pentru Cercetarea şi Prevenirea HIV (International AIDS Society HIV Research for Prevention). Studiul a fost condus de International AIDS Vaccine Initiative şi Scripps Research.
Cercetătorii au testat într-un studiu mic, de fază 1, un vaccin care a fost realizat dintr-o versiune proiectată a unei proteine care există pe virusul HIV. Această particulă a fost concepută pentru a pregăti organismul să genereze anticorpi cu spectru larg de neutralizare, despre care se crede că sunt esenţiali pentru a crea imunitate împotriva HIV.
Anticorpii cu spectru larg de neutralizare ar putea recunoaşte o gamă largă de subtipuri HIV, lucru necesar pentru a asigura organismului uman imunitate, întrucât virusul HIV suferă frecvent mutaţii.
Vaccinul, numit eOD-GT8 60mer, a avut un „profil de siguranţă favorabil” şi a indus anticorpi neutralizanţi într-un procent de 97%, respectiv în toţi cei 36 de beneficiari, cu excepţia unuia, potrivit cercetătorilor de la Scripps Research, Fred Hutchinson Cancer Center, National Institutes of Health şi alte instituţii din Statele Unite şi Suedia.
Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar pentru a ajuta la combaterea infecţiilor, iar anticorpii cu spectru larg de neutralizare sunt cunoscuţi că neutralizează multe variante genetice ale HIV, dar au fost dificil de obţinut prin vaccinare.
„A reuşi să induci anticorpi cu spectru larg de neutralizare împotriva agenţilor patogeni cu diversitate antigenică ridicată, cum ar fi HIV, gripa, virusul hepatitei C sau familia betacoronavirusurilor, reprezintă o mare provocare pentru proiectarea raţională a vaccinurilor”, au scris cercetătorii.
„Designul vaccinului care vizează liniile germinale oferă o strategie potenţială pentru a face faţă acestei provocări.”
Candidatul de vaccin eOD-GT8 60mer ţinteşte linia germinativă, ceea ce înseamnă că a fost conceput pentru a induce producţia de anticorpi cu spectru larg de neutralizare prin ţintirea şi stimularea celulelor producătoare de anticorpi potrivite.
Iniţiativa internaţională pentru vaccinul SIDA a anunţat începerea acestui studiu clinic de fază 1 în 2018, pentru a evalua siguranţa vaccinului experimental eOD-GT8 60mer şi răspunsurile imune pe care acesta este capabil să le inducă.
Studiul a inclus un total de 48 de adulţi sănătoşi, cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani, care au fost înscrişi în două centre: Universitatea George Washington, din Washington, şi Centrul pentru Cancer Fred Hutchinson din Seattle.
Cei patruzeci şi opt de participanţi au primit candidatul de vaccin sau un placebo, iar 35 din 36 dintre cei cărora li s-a administrat serul experimental au indicat activarea celulelor B precursoare de anticorpi cu spectru larg de neutralizare, care ar putea fi primul pas pe drumul către refacerea imunităţii.
Esenţa acestei tehnici constă, în esenţă, din a antrena sistemul imunitar să recunoască o gamă largă de subtipuri de HIV care apar în mod natural, a precizat William Schief, unul dintre autorii studiului, profesor la departamentul de imunologie şi microbiologie al Institutului Scripps Research din Statele Unite.
„Există doar câteva zone pe suprafaţa vârfului HIV care rămân la fel sau relativ la fel în variantele diferite de virus izolate. Şi încercăm să obţinem anticorpi foarte specifici cu proprietăţi foarte specifice care le permit să se lege exact de aceste zone", a declarat Schief.
În acest studiu de fază 1, nu au fost raportate efecte secundare grave, iar cele câteva reacţii adverse observate, cum ar fi durerea la locul injectării sau durerile de cap, au fost uşoare până la moderate şi s-au rezolvat în una sau două zile.
Dintre participanţi, 18 au primit o doză de 20 de micrograme de vaccin şi, opt săptămâni mai târziu, o doză de aceeaşi mărime de vaccin cu un adjuvant; 18 au primit o doză de 100 de micrograme de vaccin şi, opt săptămâni mai târziu, o doză de aceeaşi mărime de vaccin cu un adjuvant; iar 12 au primit două doze de placebo salin, la o distanţă de opt săptămâni.
Adjuvantul de vaccin se numeşte AS01B, şi a fost dezvoltat de compania farmaceutică GSK.
Vaccinurile şi placeboul au fost administrate în muşchiul braţului.
Cercetătorii au colectat şi analizat celule imune din sângele şi ganglionii limfatici ai participanţilor în timpul studiului. Ei au examinat în mod special modul în care celulele B, un tip de globule albe din sânge care produc anticorpi în sistemul imunitar, au răspuns la vaccin.
Cercetătorii nu au găsit evenimente adverse grave raportate printre participanţii la studiu şi niciun participant nu a dobândit infecţie cu HIV în timpul studiului.
Aproximativ 97% respectiv toţi, cu excepţia unuia dintre cei 48 de participanţi la studiu au raportat evenimente adverse locale sau sistemice, care au fost în general uşoare sau moderate, cum ar fi durere la locul injectării, stare de rău şi dureri de cap. În cele mai multe cazuri, aceste evenimente au fost rezolvate într-o zi sau două.
După prima imunizare, s-a descoperit că toţi beneficiarii care au primit vaccinul, dar niciunul dintre primitorii placebo, au produs anticorpi provocaţi de vaccinul eOD-GT8 60mer. Aceste răspunsuri induse de vaccin au crescut după a doua vaccinare, au scris cercetătorii.
Un alt studiu de fază 1 cu acest candidat la vaccin este în curs de desfăşurare, a declarat dr. Julie McElrath, vicepreşedinte senior şi director al diviziei de vaccinuri şi boli infecţioase de la Fred Hutchinson Cancer Center, autorul studiului.
Ceea ce este unic la acest vaccin candidat împotriva HIV este că a fost proiectat pentru a viza în mod direct producţia de anticorpi neutralizanţi, a spus dr. Timothy Schacker, vicedecan pentru cercetare şi director de program în medicina HIV la universitatea din Minnesota, care nu a fost implicat în cercetare.
„Când am proiectat şi testat vaccinuri pentru HIV în trecut, ele nu au indus aceşti anticorpi cu spectru larg de neutralizare”, a spus el.
„Numiţi-i super-anticorpi, dacă doriţi. Anticorpii cu spectru larg de neutralizare funcţionează mai eficient şi sunt mai buni în a controla lucrurile”, a mai precizat medicul cercetător.
Arătând că anticorpii cu spectru larg de neutralizare pot fi induşi de un vaccin, acest nou studiu ar putea ajuta la dezvoltarea altor tipuri de imunizări, nu doar a vaccinurilor HIV, a spus la rândul său prof. Schacker.
„Speranţa este că, dacă putem induce acest tip de imunitate la oameni, îi putem proteja de unii dintre aceşti viruşi pentru care ne-a fost foarte greu să proiectăm vaccinuri care să fie eficiente”, a spus el. „Deci acesta este un pas important înainte”.
Deşi acestea sunt „experimente ştiinţifice incitante”, mai este multă muncă înainte ca acest vaccin să poată fi luat în considerare pentru utilizare la populaţie, a spus dr. Carlos del Rio, co-director al Centrului de Cercetare a SIDA de la facultatea de medicină a universităţii Emory, care nu a fost implicat în noul studiu.
„Ştim că anticorpii neutralizanţi sunt o strategie potenţial eficientă pentru prevenirea HIV”, a spus del Rio. „Suntem departe de a folosi acest vaccin, dar investiţia în acest tip de cercetare este extrem de importantă nu numai în dezvoltarea unui vaccin pentru HIV, ci şi pentru alte vaccinuri, dacă această strategie funcţionează
”O „întrebare cheie”
Un vaccin HIV va trebui probabil să provoace aceşti anticorpi cu spectru larg de neutralizare (bnAb), „care sunt capabili să recunoască diverse tulpini HIV la nivel global şi pot preveni infecţia cu HIV. Cu toate acestea, declanşarea bnAb prin vaccinare s-a dovedit imposibilă până acum. O provocare cheie este aceea că bnAb se dezvoltă rar, chiar şi în timpul infecţiei”, a scris Penny Moore, de la universitatea din Witwatersrand şi Institutul Naţional pentru Boli Transmisibile din Africa de Sud, într-un editorial publicat alături de noul studiu.
O „întrebare cheie” la care trebuie încă să se răspundă este cât de mult pot dura anticorpii induşi de la prima imunizare. De asemenea, dacă vaccinul de rapel este prea diferit de vaccinul anterior, „anticorpii care au fost declanşaţi de prima vaccinare ar putea să nu recunoască rapelul şi să nu se maturizeze în continuare”, a scris prof. Moore.
„Cu toate acestea, includerea multor vaccinuri diferite într-un regim de vaccin HIV este neatrăgătoare. Obţinerea unui echilibru corect între nevoia de maturare a anticorpilor faţă de bnAb şi fezabilitatea în lumea reală va fi esenţială”, a precizat ea.
Până anul trecut, peste 38 de milioane de oameni trăiau cu HIV sau SIDA la nivel global. Peste 20 de teste clinice privind un vaccin împotriva HIV sunt în curs de desfăşurare în întreaga lume, potrivit International AIDS Vaccine Initiative.
Mulţi oameni din Statele Unite au apelat la pastile zilnice de prevenire a HIV sau la injecţii frecvente, cunoscute sub numele de PrEP, pentru a-şi reduce riscul de infecţie.
„Este fie o pastilă zilnică, fie o injecţie dureroasă, sau în cel mai bun caz incomodă, pe care trebuie să o faci de mai multe ori pe an”, a spus Schacker despre PrEP.A avea un vaccin HIV disponibil ar face mai accesibilă protecţia împotriva virusului, a spus el.
„Dacă putem face un vaccin, putem ajunge la mai mulţi oameni, oferind cu un vaccin eficient, o acoperire mai mare şi mai bună pentru a reduce probabilitatea de transmitere în cazul expunerii”.
Cercetătorii încearcă să creeze un vaccin împotriva HIV de aproape 40 de ani
Este notoriu de dificil realizarea unui vaccin împotriva HIV. O parte din acest motiv se datorează tendinţei HIV de a suferi frecvent mutaţii. Evoluând şi schimbându-se rapid, virusul poate evita sistemul imunitar făcându-se mai greu de recunoscut.
În plus, în afară de câteva cazuri importante care au fost anunţate în trecut, nimeni nu s-a vindecat de o infecţie cu HIV. Asta înseamnă că nu ştim ce tipuri de celule imunitare din organism pot proteja de fapt împotriva infecţiilor, spun specialiştii.
Teoretic, acest vaccin va fi primul dintr-o serie de doze multiple, fiecare folosind o particulă diferită de HIV pentru a antrena sistemul imunitar. Pe măsură ce dozele progresează, moleculele se apropie din ce în ce mai mult de cele ale viruşilor HIV actuali, până când anticorpii produşi se pot lega de mai multe tipuri diferite de HIV.
„Este un fel cu totul nou de a gândi cum să faci un vaccin”, a precizat prof. Schief.
Moderna dezvoltă un vaccin HIV pe baza unor cercetări similare
Potrivit prof. Schief, echipa sa lucrează în prezent cu gigantul biotehnologic Moderna pentru a dezvolta şi testa un vaccin care să livreze particulele HIV care antrenează imunitatea prin ARN mesager (ARNm), în loc de modelul bazat pe proteine utilizat de acest ultim, cel mai recent, studiu.
Un alt studiu de fază 1 testează în prezent aceeaşi particulă, împreună cu o altă particulă, cu un sistem de livrare ARNm, iar un altul testează aceleaşi particule într-un studiu clinic în Africa.
Va mai dura până să înceapă studiile de faza 2, potrivit prof. Schief, şi nu există nicio garanţie că vaccinul va funcţiona în cele din urmă.
Dar dacă se întâmplă ca acest vaccin să funcţioneze, tehnica ar putea fi folosită pentru a face alte vaccinuri, precum un vaccin universal împotriva coronavirusului sau gripei.
„Suntem optimişti că există şanse ca această abordare să fie utilă pentru mai multe virusuri nu doar pentru HIV”, a precizat prof. Schief.
De Ziua Mondială a SIDA, Casa Albă anunţă planul de a pune capăt acestei boli până în 2030
Statele Unite au anunţat că îşi vor reînnoi atenţia asupra punerii capăt epidemiei de HIV/SIDA până în 2030, cu noi finanţări şi o strategie pe cinci ani, a declarat joi Casa Albă.
Administraţia Biden şi-a anunţat planurile ambiţioase de Ziua Mondială împotriva SIDA.
Printre componentele planului se numără solicitarea a 850 de milioane de dolari la bugetul de anul viitor (2023) pentru programele de prevenire şi îngrijire HIV.
Biden a propus, de asemenea, un nou program naţional PrEP de 10 miliarde de dolari. Acest lucru ar putea oferi acces la profilaxia şi serviciile preexpunere pentru persoanele fără asigurare sau acoperire scăzutădin Statele Unite.
Obiectivele globale includ atingerea ţintelor UNAIDS pentru reducerea noilor infecţii şi atingerea ţintelor pentru toate grupele de vârstă, sex şi populaţie. Ar include, de asemenea, îmbunătăţirea echităţii pentru fete adolescente, femei tinere şi copii, a raportat CNN.
„Munca noastră nu este încheiată. HIV rămâne o ameninţare serioasă la adresa securităţii sănătăţii globale şi a dezvoltării economice”, a scris secretarul de stat al SUA Antony Blinken în noua strategie.
„Progresul nostru poate fi uşor deraiat dacă ne pierdem concentrarea sau convingerea sau nu reuşim să abordăm inechităţile, multe alimentate de stigmatizare şi discriminare şi legile punitive, care ne stau în cale”.
Planul de urgenţă al preşedintelui SUA pentru combaterea SIDA (PEPFAR) a anunţat joi că a sprijinit tratamentul antiretroviral pentru peste 20 de milioane de bărbaţi, femei şi copii până pe 30 septembrie, conform CNN. Acest număr este în creştere de la 18,96 milioane în 2021.
PEPFAR a oferit servicii de testare HIV unui număr de 64,7 milioane de persoane şi a ajutat 5,5 milioane de copii cu HIV să se nască.
Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat joi pe Twitter: „Cu o conducere îndrăzneaţă, putem oferi îngrijire tuturor!”
Directorul OMS a cerut ţărilor să implementeze strategii globale nu numai pentru HIV, ci şi hepatită şi infecţii cu transmitere sexuală.
