OMS: Discuţiile asupra unui Acord privind pandemiile vor continua după ce termenul limită a expirat, dar s-au înregistrat unele progrese.
Negocierile vor continua în următoarele săptămâni înainte de lucrările Adunării Mondiale a Sănătăţii care vor începe pe 27 mai, a declarat într-un comunicat vineri seară OMS, care găzduieşte negocierile conduse de statele membre.
Guvernele reunite la sediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de la Geneva au convenit să reia discuţiile în în următoarele săptămâni pentru a avansa în privinţa problemelor critice, inclusiv un nou sistem global propus pentru accesul la agenţii patogeni şi împărţirea beneficiilor (de exemplu, vaccinuri, tratamente şi diagnostice care salvează vieţi); prevenirea pandemiilor şi aderarea la iniţiativa „O singură sănătate"; şi coordonarea financiară necesară pentru a spori capacităţile ţărilor de a se pregăti şi de a răspunde la viitoarele pandemii.
„Acesta nu este un exerciţiu simplu", a declarat Precious Matsoso, copreşedintele organismului interguvernamental de negociere care conduce discuţiile. „A face acest lucru înseamnă a face lucrurile cum trebuie".
Vineri, 10 mai, ora 17:22
Negocierile Acordului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind viitoarele pandemii se încheie fără a se ajunge la un consens asupra textului, iar următoarea etapă este în dezbatere.
Discuţiile pentru elaborarea unui pact global care să ajute la combaterea viitoarelor pandemii s-au încheiat fără un proiect de acord, au declarat vineri surse apropiate procesului, informează Reuters.
Negociatorii din cele 194 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) sperau să aibă un proiect final de acord până la sfârşitul zilei de vineri, în vederea adoptării textului cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii de la sfârşitul acestei luni.
Însă aceştia au încetat să mai negocieze textul la prânz şi au trecut în schimb la a stabili cea mai bună modalitate de a continua lucrările asupra tratatului - fie în următoarele săptămâni, luni sau chiar ani, a declarat un oficial.
Scopul documentului, alături de o serie de actualizări ale normelor existente privind gestionarea pandemiilor, este de a consolida apărarea lumii împotriva noilor agenţi patogeni, după ce pandemia Covid-19 a ucis milioane de oameni.
Dar au existat dezacorduri profunde pe tot parcursul procesului de negociere, în special în ceea ce priveşte echitatea, iar calendarul pentru ajungerea la un acord a fost întotdeauna ambiţios, au declarat experţii.
Acordul, cunoscut în mod obişnuit sub numele de tratat, a devenit, de asemenea, politizat în unele ţări.
Împărţirea vaccinurilor
Unele dintre cele mai spinoase elemente ale tratatului, inclusiv detaliile legate de un „sistem de acces şi beneficii pentru agenţii patogeni", au fost deja amânate pentru discuţii ulterioare, termenul limită fiind de doi ani.
Sistemul intenţionează să codifice schimbul de materiale cu potenţial pandemic, cum ar fi noile virusuri sau tulpini, şi să se asigure că toate ţările beneficiază în mod echitabil de vaccinurile, medicamentele şi testele dezvoltate.
Actualul proiect de tratat include o clauză prin care se cere producătorilor farmaceutici să rezerve 10% din aceste articole pentru a le dona OMS şi 10% pentru ca agenţia să le cumpere la preţuri accesibile pentru a le distribui în ţările mai sărace în timpul urgenţelor sanitare.
Un raport publicat la începutul acestei săptămâni în ziarul britanic Telegraph a afirmat că Marea Britanie nu va semna un tratat care ar forţa-o să renunţe la o cincime din vaccinurile sale.
Un oficial implicat în discuţii a declarat că, deşi majoritatea ţărilor au sprijinit un angajament pentru un acces mai echitabil la vaccinuri, nu a fost stabilit un procent fix.
Un acord existent care guvernează gripa pandemică are, de asemenea, o clauză privind vânzarea vaccinurilor la preţuri accesibile sau donarea lor către OMS. Aceasta permite între 5% şi 20% pentru ambele opţiuni, pentru a permite flexibilitate în negocierea cu producătorii.
Acest cadru este cel care ar fi pus în aplicare în cazul în care tulpina H5N1 a gripei aviare, care a stârnit alarma după ce a fost identificată la vaci în Statele Unite, precum şi la alte animale şi păsări, ar deveni uşor transmisibilă între oameni.
În prezent, OMS evaluează această ameninţare ca fiind scăzută, deoarece nu au existat dovezi de răspândire de la om la om.
Experţii externi au declarat că pierderea impulsului politic pentru acordul privind pandemia reprezintă un risc în cazul unor întârzieri mari, în special într-un an electoral pentru multe ţări. Dar aceştia au specificat că încă merită să se lupte pentru acest tratat.
„Există propuneri pe masă care, dacă ar merge până la capăt, ar putea face o diferenţă", a declarat Michelle Childs, director al grupului de lobby de la Iniţiativa privind medicamentele pentru bolile neglijate (DNDi).
„Sănătatea şi securitatea noastră colectivă la nivel mondial ar fi poate chiar mai vulnerabile dacă acordul nu reuşeşte decât dacă procesul nu ar fi început niciodată", a declarat Alexandra Phelan, expert în dreptul sănătăţii globale la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore.
Ora 11:04
Negocierile maraton în încercarea de a se ajunge la un consens în legătură cu rolul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în prevenirea şi lupta împotriva pandemiilor intră vineri în linie dreaptă, la Geneva, dar un acord în acest sens rămâne incert. Noul acord al OMS şi o serie de actualizări ale regulilor existente pentru a face faţă pandemiilor sunt menite să consolideze apărarea lumii împotriva noilor agenţi patogeni, după ce pandemia Covid-19 a ucis milioane de oameni. Unul dintre principalele puncte de dezacord între ţările bogate şi statele în curs de dezvoltare este problema controversată a împărţirii echitabile a medicamentelor şi a vaccinurilor.
După doi ani de discuţii şi negocieri acerbe, ţările mai au doar ziua de vineri să ajungă la un acord în privinţa viitoarelor pandemii, dacă se respectă calendarul şi termenul de 10 mai.
Pandemia de Covid-19 a provocat milioane de morţi, suferinţe, inechităţi şi pagube economice imense, ceea ce a determinat cele 194 de ţări membre ale OMS să se angajeze în elaborarea unui acord împotriva viitoarelor pandemii.
Însă au apărut rapid divergenţe profunde cu privire la ceea ce înseamnă prevenirea şi combaterea pandemiilor, iar aceste dezacorduri nu erau încă depăşite la începutul ultimei zile de discuţii.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, este totuşi optimist cu privire la încheierea unui acord care ar urma să fie adoptat oficial în cadrul reuniunii anuale a ţărilor membre OMS, care are loc între 27 mai şi 1 iunie la Geneva.
„Sunt încrezător că toate cele 194 de state membre sunt ferm angajate să finalizeze acordul la timp pentru Adunarea Mondială a Sănătăţii", a menţionat el într-o declaraţie susţinută miercuri.
ONG-urile, care urmăresc negocierile la faţa locului, se tem că dorinţa de a ajunge la un rezultat a ţărilor care au investit foarte mult în proces, va depăşi dorinţa de a obţine un progres real. Fiecare nuanţă contează. comentează AFP.
Potrivit proiectului de acord privind pandemiile care se negociază la OMS, ţările mai bogate ar trebui să pună umărul pentru a ajuta statele lumii să facă faţă pandemiilor, inclusiv să rezerve 20% din teste, tratamente şi vaccinuri pentru ca OMS să le distribuie în ţările mai sărace în situaţii de urgenţă.
Dar unele ţări - în special cele producătoare, cum este şi Marea Britanie - consideră acest prag prea ridicat.
„Vom susţine adoptarea acordului şi îl vom accepta în numele Marii Britanii doar dacă acesta este ferm în interesul naţional al Regatului Unit şi respectă suveranitatea naţională”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului britanic pentru Sănătate şi Asistenţă Socială pentru Reuters, dând semne că Regatul Unit nu va semna acordul dacă va trebui să renunţe la o cincime din vaccinurile sale.
Pentru Pedro Villardi, coordonatorul echităţii în sănătate pentru Public Services International (PSI), personalul medical care intră în contact cu pacienţii trebuie să fie protejat corespunzător de textul acestui acord. În caz contrar, „vieţile lucrătorilor pe care îi reprezentăm în cadrul PSI vor fi din nou în joc" în timpul următoarei pandemii, ca şi în timpul Covid-19, insistă el, considerând, de asemenea, „scandalos" că este foarte dificil să se includă o referire la sănătatea mintală a personalului medical în textul final al acordului, informează Agerpres.
Alte dispute majore se referă la accesul la agenţi patogeni în scopuri de cercetare şi, în general, la mijloacele de producere a testelor, tratamentelor şi vaccinurilor, pe lângă distribuirea echitabilă a acestora.
De exemplu, Africa a fost „puternic marginalizată" în aceste domenii în timpul ultimei pandemii, a amintit Lauren Paremoer, membru al ONG-ului People's Health Movement şi lector la Universitatea din Cape Town din Africa de Sud.
„Tratatul în starea actuală nu va corecta nimic din toate acestea", consideră cercetătoarea, care subliniază că în prezent, o mare parte a textului privind transferul de tehnologie către ţările în curs de dezvoltare nu este obligatorie pentru a fi inclusă în varianta finală a acordului.
„Tratatul impune ţărilor africane noi sarcini de supraveghere (a agenţilor patogeni), fără nicio promisiune clară cu privire la furnizarea de fonduri", a deplâns în continuare Lauren Paremoer.
Ţările urmează să finalizeze negocierile privind acordul la 10 mai, în vederea adoptării acestuia în cadrul reuniunii anuale a OMS de la sfârşitul acestei luni.
