Potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul Cell virusul care provoacă Covid-19 nu infectează celulele creierului. Constatările oferă speranţe că daunele cauzate de Sars-CoV-2 ar putea fi mai superficiale decât se credea anterior şi chiar reversibile. Studiul, care contrazice cercetări anterioare ce sugerau că virusul infectează neuronii din membrana nazală, stârneşte discuţii în lumea medicală.
Mucoasa olfactivă este locul în care virusul aterizează pentru prima dată atunci când este inhalat. Aici se află neuronii senzoriali olfactivi (OSN), care sunt responsabili pentru iniţierea senzaţiilor de miros. Ei sunt strâns împletiţi cu nişte celule de sprijin numite celule sustentaculare.
În noul studiu, un grup de cercetători belgieni şi germani susţin că virusul infectează celulele sustentaculare, dar nu şi OSN. „Asta este o distincţie critică. Odată ce crezi că neuronii olfactivi pot fi infectaţi, există o cale rapidă în bulbul olfactiv care ajunge în creier", a declarat autorul principal al studiului, Peter Mombaerts, care conduce Unitatea de Cercetare pentru Neurogenetică Max Planck din Frankfurt, Germania.
Bulbul olfactiv, localizat în partea din faţă a creierului, este locul în care se procesează iniţial inputul neuronal despre mirosuri. Dacă virusul ar pătrunde în această structură s-ar putea răspândi, teoretic, în regiuni mai profunde ale creierului şi ar putea produce daune de durată, mai ales că, spre deosebire de OSN, majoritatea neuronilor, odată pierduţi, nu se mai regenerează. În cazul în care virusul infectează doar celulele sustentaculare, atunci daunele ar putea să fie mai de scurtă durată. Ambele căi ar putea oferi o explicaţie pentru disfuncţia olfactivă, care afectează aproximativ jumătate dintre pacienţii cu Covid-19. Totuşi, pentru unul din 10 bolnavi pierderea sau schimbarea mirosului ar putea fi pe termen lung, sau poate permanentă. Acest lucru s-ar putea întâmpla din cauza defectării suportului pentru OSN, chiar dacă neuronii înşişi nu sunt infectaţi. Totuşi, ei pot funcţiona sub nivelul normal sau pot înceta să funcţioneze cu totul, până când celulele sustentaculare se regenerează, spune Mombaerts.
Grupul nu a analizat alte simptome neurologice ale Covid-19, cum ar fi oboseala şi „ceaţa cerebrală" care însoţesc Covidul lung.
Cercetătorii nu au dubii asupra faptului că sistemul nervos central este afectat de boală. Dezbaterile se referă la faptul că nu se ştie încă dacă aceste efecte se datorează virusului care infectează neuronii sau unui alt mecanism indirect, cum ar fi un răspuns inflamator în sângele care irigă creierul, ceea ce ar avea implicaţii diferite pentru prognostic şi tratament.
Descoperirile riscă să fie controversate din cauza dificultăţii de a studia evenimentele moleculare care se desfăşoară în momentele de după infecţie. În timp ce studiile anterioare au folosit modele animale, grupuri de celule stem neuronale cultivate în laborator şi ţesut postmortem prelevat de la un număr mic de pacienţi cu Covid-19, studiul de faţă este considerat cel mai amplu realizat până acum pe pacienţi cu Covid-19 şi a utilizat o tehnică inedită pentru a capta aceste evenimente timpurii.
Neurochirurgi de la Universitatea Catolică Leuven din Belgia au adaptat o formă de chirurgie de bază a craniului pentru a colecta ţesut din mucoasa olfactivă şi bulbul olfactiv al pacienţilor cu Covid-19 la aproximativ o oră după ce s-a înregistrat decesul acestora. La 30 dintre pacienţi, cercetătorii au reuşit să detecteze faptul că virusul încă se reproducea, ceea ce înseamnă că pacienţii au murit în faza acută, contagioasă a bolii.
„Este, fără îndoială, cel mai minuţios studiu făcut pe ţesut uman olfactiv postmortem Covid", spune Stuart Firestein, neurobiolog la Universitatea Columbia din New York. Acesta afirmă însă că rezultatele nu lămuresc modul în care Covid-19 provoacă disfuncţii olfactive. „Nu arată niciun OSN ca fiind deteriorat sau într-un număr mai mic, şi nici că OSN de lângă celulele sustentaculare infectate ar fi diferiţi în vreun fel de cei care nu se află în apropierea celulelor infectate", spune Firestein.
Debby Van Riel, virusolog la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda, a lăudat, de asemenea, rigoarea studiului, dar a spus că afirmaţia autorilor cum că Sars-CoV-2 nu infectează neuronii este „destul de îndrăzneaţă".
La doar şase dintre cei 30 de pacienţi virusul a fost detectabil chiar în mucoasa olfactivă. „Per ansamblu, aceste numere sunt foarte mici pentru a trage concluzii solide", spune Van Riel.
În cazul în care totuşi concluziile studiului vor fi confirmate, cei care se confruntă cu anosmie sau parosmie din cauza Covid-19 ar putea fi mai liniştiţi ştiind că virusul nu le-a infectat creierul şi ar putea avea speranţe că viitoarele terapii care vizează celulele sustentaculare puţin studiate ar putea să amelioreze sau să vindece aceste afecţiuni
