Un nou studiu a constatat că două virusuri foarte frecvente, întâlnite la majoritatea oamenilor, virusurile varicelei şi herpetice, ar putea interacţiona pentru a provoca boala Alzheimer. Vaccinurile pentru unul dintre virusuri par să reducă şansele pentru această boală. Cercetările mai sugerează că şi alte virusuri comune ar putea conduce la dezvoltarea bolii Alzheimer.
O echipă de cercetători de la universitatea Tufts, din Massachusetts, Statele Unite, au arătat într-un studiu recent că o combinaţie între virusuri foarte frecvent întâlnite ar putea fi o cauză principală a bolii Alzheimer.
Virusul responsabil pentru varicela şi zona zoster poate activa un virus herpes latent, puternic asociat în starea sa activă cu Alzheimer.
Virusul varicelo-zosterian (VZV) este virusul care provoacă varicelă (chickenpox) în copilărie şi poate provoca zona zoster mai târziu în viaţa de adult.
Mai mult de 95% dintre adulţi experimentează varicela în timpul copilăriei şi adolescenţei, spune autorul corespondent al studiului, prof. David Kaplan, de la Tufts. Virusul rămâne apoi în organism.
Cercetătorii spun că vârsta, imunosupresia şi declinul sistemului imunitar odată cu vârsta sunt factori care pot trezi VZV, cauzând zona zoster la un adult.
Până la acest studiu, VZV a fost legat de Alzheimer, dar conexiunea a fost neclară, iar mecanismele nu se cunoşteau, spune dr. Ruth Itzhaki, profesor invitat la universitatea Oxford şi profesor emerit la universitatea Manchester, coautoarea studiului.
Recentul studiu a constatat că atunci când VZV devine activ în zona zoster, reactivează virusul latent herpes simplex de tip 1 (HSV-1), un virus de tip ADN.
În 2021, dr. Itzhaki a publicat un studiu care compilează un corp semnificativ de cercetare, şi în care arăta o asociere între activarea HSV-1 şi Alzheimer.
HSV-1 este şi el extrem de frecvent, cu 50% până la 80% dintre adulţi care poartă acest virus în organism. Când forma orală sau genitală a virusului herpetic este activă, poate provoca răni dureroase la locul infecţiei.
„Ceea ce se ştie acum este că bolile infecţioase, în general, conferă un risc pentru Alzheimer, iar rezultatele noastre explică acest lucru pentru zona zoster. Studiem acum dacă este cazul şi altor infecţii. Dacă da, atunci ar explica riscul major pe care îl prezintă bolile infecţioase”, a explicat dr. Itzhaki.
Dacă am reuşi să ne concentrăm mai mult eforturile asupra strategiilor preventive de tratare a acestor specii microbiene înainte de a avea şansa să facă ravagii în organism, am putea gestiona poate mai bine prevenirea Alzheimerului, a mai precizat prof. Kaplan.
Studiul a fost publicat la începutul lunii, în The Journal of Alzheimer's Disease.
Activarea HSV-1 şi boala Alzheimer
„Treizeci de ani de dovezi generate de laboratorul nostru, şi, ulterior, de către mulţi alţi cercetători sugerează că HSV-1 este o cauză majoră în Alzheimer, deşi boala este, evident, multifactorială”, a completat dr. Itzhaki.
Potrivit prof. Kaplan, o serie de factori au fost raportaţi în reactivarea HSV-1 din starea sa latentă, inclusiv stresul şi stările de boală. Dr. Itzhaki spune că şi imunosupresia, lumina UV, şi menstruaţia pot fi factori declanşatori.
Autorii studiului au precizat că există dovezi că ambele virusuri (HSV-1 şi VZV) se pot activa după boala Covid-19.
Cercetătorii au depus multe eforturi în dezvoltarea unor vaccinuri pentru HSV-1, dar până în prezent nu există niciun vaccin de succes. Unii cercetători cred că vaccinurile ARNm ar putea fi o cale de urmat.
Între timp, deşi nu există un vaccin pentru HSV-1, există vaccinuri împotriva zonei zoster. Ideea că oprirea virusului varicelo-zosterian ar putea ajuta la evitarea bolii Alzheimer este susţinută de cercetări anterioare şi de acest studiu recent, care a constatat că cei care au primit un vaccin împotriva zonei zoster au fost asociaţi cu un risc mai redus pentru Alzheimer.
Oamenii de ştiinţă spun că pe măsură ce îmbătrânim, există dovezi ştiinţifice că angajarea într-o activitate fizică, o dietă echilibrată şi menţinerea creierului activ şi angajat, sunt benefice pentru corpul şi creierul uman.
