Zaharurile, ţintă în terapia cancerului

Zaharurile, ţintă în terapia cancerului

Celulele canceroase folosesc moleculele de zaharuri de pe suprafaţa lor pentru a dezactiva atacurile sistemului imunitar. Cercetătorii de la universitatea Basel, din Elveţia au descoperit modul în care acest mecanism poate fi neutralizat.

Sistemul imunitar este extrem de bine echipat pentru a scăpa de celulele anormale. Ca mecanism de siguranţă, celulele sănătoase au încorporate în structura lor caracteristici specifice, astfel încât sistemul imunitar să le recunoască, şi să nu le atace. Cu toate acestea, celulele canceroase manipulează aceste mecanisme de siguranţă în aşa fel încât sistemul imunitar să nu le atace.

În ultimii ani, imunoterapiile au revoluţionat tratamentul cancerului prin terapii care împiedică celulele canceroase să inhibe răspunsul imun, blocând „punctele de control imunitar”, cu proteine ​​produse artificial, ceea ce permite celulelor imunitare să atace cu succes celulele canceroase.

Totuşi, în cazul multor tumori, nivelurile de succes sunt modeste, de aceea, oamenii de ştiinţă caută noi abordări pentru a angaja mai eficient răspunsurile imune anti-tumorale.

În revista Science Translational Medicine, echipa de cercetare a recentei laureate a premiului Nobel, prof. Carolyn Bertozzi, de la universitatea Stanford din Statele Unite, raportează o nouă abordare promiţătoare.

Prin modificarea zaharurilor de pe suprafaţa celulelor canceroase la şoareci, cercetătorii au reuşit să producă o creştere semnificativă a răspunsului imun antitumoral.

Cum trădează” celulele imune

Noile cercetări pun accentul pe zaharurile de pe suprafaţa celulelor canceroase, şi pe celulele din imediata lor apropiere. Aceste zaharuri specifice de acid sialic (acid neuraminic), apar şi pe celulele sănătoase şi sunt importante pentru comunicarea între celule.

În general, tumorile măresc proporţia acestor zaharuri pe suprafaţa lor. Anumite celule imunitare numite macrofage recunosc aceste molecule de zaharuri şi, astfel, „trădează" organismul fără să vrea, dând impresia altor celule imune din apropiere că totul este bine.

Experimentele echipei pe şoareci au reuşit acum să demonstreze că zaharurile de acid sialic pot fi îndepărtate, sau reduse foarte mult, cu ajutorul unei enzime, ceea ce înseamnă că macrofagele nu mai împiedică tumora să fie atacată de celulele imune.

O structură ţintă pentru noi terapii

Analize mai precise la şoareci le-au permis cercetătorilor să identifice cu precizie receptorul de pe macrofage care recunoaşte zaharurile acidului sialic. Dacă receptorul echivalent va putea fi identificat la om, atunci ar putea deveni o altă ţintă în încercarea de a aborda celulele canceroase cu ajutorul propriului sistem imunitar al pacientului.

„Abordarea noastră combinată cu metode de blocare a punctelor de control imun, deja existente, ar putea stopa creşterea tumorii”, spune profesorul Heinz Läubli, de la departamentul de biomedicină a spitalului universitar Basel.

În continuare, cercetătorii caută modalităţi de a îndepărta zaharurile acidului sialic din tumoră şi din jurul acesteia într-un mod cât mai ţintit posibil, pentru a evita perturbarea funcţiei celulelor sănătoase şi pentru a elimina efectele secundare.

viewscnt