Adela Cojan, președintele CNAS: ,,Vrem să albim banii din sănătate”. Autoritățile încep cu oncologia și cardiologia
Ordonanța de urgență care modifică Legea 95 și dă acces spitalelor private la fonduri din programele naționale de sănătate curative a fost motiv de discuții aprinse la Ministerul Sănătății, de Ziua Mondială împotriva Cancerului. Reprezentanții pacienților cu afecțiuni oncologice nu își mai doresc coplata în sistemul sanitar și în condițiile liberalizării programelor naţionale curative vor să se asigure că va exista o concurenţă loială între stat şi privat benefică pacienților. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a subliniat că sistemul medical nu va fi privatizat, dar că două mari programe naționale: cel de oncologie și cel de cardiologie vor suferi modificări legate de finanțare.
Potrivit Adelei Cojan, președintele CNAS, au fost alese aceste două programe întrucât afecțiunile oncologice și cardiovasculare influenţează în mod extrem de important şi preponderent tabloul morbidităţii şi mortalităţii din ţara noastră. În cazul acestora, modul de finanțare va fi regândit, în sensul decontării unor servicii medicale complexe, integrate, care să acopere tot ceea ce înseamnă managementul de caz pentru fiecare pacient cu aceste afecţiuni incluse în programele de sănătate.
,,Vrem să ajungem să calculăm cât ne costă o astfel de afecțiune, în oncologie și cardiologie. Este scumpă sănătatea și la propriu și la figurat. Vrem să vedem cât costă tratarea acestor pacienți, să scoatem gunoiul de sub preș și să albim banii din sănătate. Nu liberalizăm si nu privatizăm sistemul sanitar, din contră vrem să asigurăm accesul pacientului la toată piața serviciilor medicale din România”, a declarat Adela Cojan.
Investigații imagistice de înaltă performanță: acces greoi, tarife nerealiste
CNAS susține că s-au decontat sume foarte importante de bani pentru investigaţiile imagistice de înaltă performanţă, pentru tratamentele chimioterapice, pentru tratamentele radioterapice în special pentru stadiile 3-4 și că ar fi cazul să schimbe paradigma astfel încât să fie făcute și în stadiul 2-3 de boală și nu ca ultimă linie, după ce au fost epuizate celelalte investigații.
,,Să încercăm să asigurăm accesul pacienţilor la aceste servicii imagistice de înaltă performanţă astfel încât depistările şi la noi în ţară în ceea ce priveşte cancerele să se producă în stadii 0, 1, 2, astfel încât şi noi să avem o rată de supravieţuire asemănătoare cu a celor din ţările din Europa de Vest”, a spus Adela Cojan.
Pentru a efectua un PET-CT, o investigație imagistică de înaltă performanță costisitoare, un pacient oncologic este nevoit să aștepte aprobarea comisiei de specialitate, care se întrunește odată pe lună, iar ulterior după ce a primit aprobarea acesteia să se înscrie pe listele de așteptare pentru a face investigația, riscând să piardă însă acest drept până îî vine rândul din cauza cozilor interminabile.
Dr. Victor Costache, ministrul Sănătății a precizat că își dorește să dispară listele de așteptare la tot ce înseamnă Computer Tomograf, Rezonanță Magnetică Nucleară și PET CT în oncologie, dar deocamdată sunt doar declarații. În prezent, în România există 9 aparate funcționale de PET CT din care 3 în București.
Dr. Lidia Kajanto, managerul Institutului Oncologic București ( IOB) a ridicat problema tarifelor decontate de către Casă pentru investigațiile imagistice, care nu acoperă cheltuielile spitalelor de stat. ,,409 lei cât decontează Casa nu ajunge pentru un CT”, a precizat aceasta, spunând că ar fi necesar dublul sumei. Se va face o o renegociere a tarifelor și se încearcă ajustarea lor de către Casă, a promis Cojan. Mai mult, președinta CNAS a dat asigurări că ,,niciun pacient nu va avea de plătit coplată sau contribuţie personală sau cum vreţi să o denumiţi atunci când va avea o afecţiune inclusă în programele de sănătate.”
,,Noi ne dorim ca niciun pacient să mai plătească coplată, aşa cum se întâmplă acum. (…) Nu mai dorim acest lucru, mulţi nu au bani de autobuz să vină la tratamente. Mulţi nu au bani de pâine, nu au cum să îşi susţină aceste tratamente în regim privat. Sperăm să fie o concurenţă loială între stat şi privat şi benefică pacientului şi aici depinde de fiecare manager cum îşi face planurile pentru a face faţă acestei, hai să îi spunem cu ghilimele de rigoare, liberalizări a programelor naţionale curative”, a spus Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Soluția autorităților sanitare o reprezintă master planul în domeniul oncologiei, care îşi propune ca decontarea investigaţiilor de înaltă performanţă să fie inclusă ca serviciu medical în managementul de caz în tratamentul, monitorizarea, evaluarea şi recuperarea pacientului oncologic. Rămâne de văzut cât va reuși să acopere acest master plan pe oncologie: câți pacienți din România cu cancer și mai ales câte servicii, fără ca aceștia să scoată bani din buzunar.
