Franța și Olanda vor o politică unitară la nivelul UE pentru a stopa penuriile de medicamente

Franța și Olanda vor o politică unitară la nivelul UE pentru a stopa penuriile de medicamente
iulie 24 15:59 2019 Timp citire articol: 3 minut(e)

Penuriile de medicamente în rândul statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la cele mai ridicate niveluri de până acum  și încep să afecteze nu doar statele mici, mai puțin interesante pentru grupurile farmaceutice, ci și cele mari din cadrul blocului continental, care încep să solicite un răspuns coordonat al Bruxelles-ului în fața acestei probleme.

Doar în luna iulie, pacienții cu cancer din Italia nu au putut avea acces la tratament, lipsa medicamentelor neurologice a ajuns la un nivel fără precedent în Polonia, iar numărul total de medicamente nedisponibile în Belgia a atins un nou record.

Farmaciștii și grupurile ce susțin campaniile de sănătate avertizeazâ de mai mulți ani despre deficitele tot mai mari, parțial legate de o dependență în creștere de un număr limitat de furnizori din afara UE.

“Dacă până acum acest dificit exista în țări mai mici cu piețe mai puțin atractive precum România, Bulgaria și alte țări est-europene, acum este vorba de toate țările – chiar și de cele mai bogate”, a afirmat Charlotte Roffiaen, consilieră pentru relații europene la organizația pacienților France Assos Sante, citată de politico.eu.

În această săptămâna, Franța a cerut o soluție la scară europeană. Numărul medicamentelor deficitare din țară a crescut de 20 de ori între 2008 și 2018, conform agenției de reglementare a medicamentelor – iar estimările indică o creștere cu încă 60% în acest an.

Parisul a propus nou plan de acțiune în UE, ce include înființarea de producători publici de medicamente pentru a produce unele medicamente pentru aprovizionarea tutoror țărilor.

După ce mai mult de 30 de grupuri de pacienți și de sănătate ce au cerut Comisiei Europene să investigheze de ce UE se confruntă cu deficite în creștere, ministrul olandez al Sănătății Bruno Bruins a afirmat că problema ar trebui să fie prioritară pe agenda următoarei Comisii Europene.

Anne Bucher, director general al Direcției Generale pentru Sănătate și Alimentație (DG Santé) din Comisia Europeană, a admis că nu există planuri ale Comisiei pentru măsuri viitoare pentru rezolvarea deficitelor în afară de cele în curs de realizare.

Comisarul pentru Sănătate Vytenis Andriukaitis le-a spus producătorilor de medicamente că eșecul de a garanta o aprovizionare continuă în UE “va duce la soluții și metode pentru a rezolva problema ce ar putea să nu fie pe placul industriei”.

O explicație pentru deficitele în creștere din Europa este că medicamentele și ingredientele lor sunt produse tot mai mult doar de câteva companii, majoritatea din Asia. Rezultatul este că orice perturbare a lanțului de aprovizionare cauzează deficite serioase.

“Cauzele deficitelor sunt multifactoriale, inclusiv probleme în producție, consolidarea globală a producției, impacturile neintenționate ale prețurilor și politicilor, cât și probleme cu lanțul de aprovizionare”, a menționat EFPIA, o organizație de lobby a producătorilor de medicamente.

Grupurile de pacienți vor o transparență mai bună a prețurilor medicamentelor pentru a scădea costurile și vor ca autoritățile naționale să amendeze mai mult companiile farmaceutice dacă sunt responsabile pentru deficite.

“Ne așteptam că ministrul Sănătății să ia măsuri care să vizeze cauzele problemelor, nu să monitorizeze problemele”, a spus Pauline Londeix, de la organizația Observatoire Transparence Medicaments.

O tactică cu care unele țări europene ca Belgia, Polonia și Slovacia au încercat să redreseze deficitele este limitarea comerțului paralel, prin care comercianții vând medicamente cumpărate dintr-o țară cu prețuri mai mici în altele la prețuri mai mari.

Planul de acțiune al Franței presupune noi stimulente financiare, pentru a amplasa sau a reloca producția de materie primă și medicamente în Franța și alte state din UE până în 2022.