Ministerul Sănătăţii a realizat protocolul naţional de tratament intervenţional al accidentului vascular cerebral (AVC) care urmează să ghideze activitatea medicilor neurologi, radiologi şi de medicină de urgenţă din întreaga ţară, în vederea extinderii la nivel naţional a trombolizei intravenoase în cazurile de AVC acut.
Protocolul a fost lansat vineri în dezbatere, urmând să fie aprobat prin ordin de ministru.
În România afecţiunile cerebro-vasculare reprezintă, împreună cu afecţiunile cardiovasculare, principala problemă de sănătate publică.
Accidentul vascular cerebral este a doua cauză de mortalitate din românia, provocând 21,6% din totalul deceselor, şi de dizabilitate (11,3% din totalul persoanelor cu dizabilitate), potrivit estimărilor oficiale.
În plus, incidenţa AVC a crescut semnificativ în România în ultimul an, de la 215 cazuri la 100.000 locuitori în 2010 până la 408 cazuri la 100.000 locuitori în 2016.
În 2015, circa 61.000 de pacienţi din România au suferit un AVC, iar conform estimărilor agenţiei Stroke Alliance for Europe (SAFE), incidenţa AVC în România va depăşi 80.000 de cazuri pe an în viitorii ani.
“Aceste date situează România pe al 5-lea loc din Europa, un număr mai mare de accidente vasculare/an fiind estimate numai în Germania, Italia, Polonia şi Franţa, ţări cu o populaţie mult mai mare ca a României”, se arată în referatul de aprobare a ordinului.
Potrivit experţilor, aproximativ 85% din accidentele vasculare cerebrale sunt rezultatul obstrucţiei unei artere cerebrale sau cervicale (AVC ischemice), iar 15% sunt consecinţa rupturii unei artere cerebrale cu extravazarea sângelui la nivelul creierului sau rupturii unei dilataţii arteriale anevrismale cu efracţia sângelui în spaţiul subarahnoidian (AVC hemoragice).
Pentru pacienţii cu AVC hemoragice, spitalizarea într-o unitate de AVC acute duce la scăderea mortalităţii şi dizabilităţii asociate, iar pentru o anumită categorie de pacienţi (cei cu hemoragii subarahnoidiene), tratamentul intervenţional endovascular prin coiling anevrismal duce la scăderea marcată a riscului de recurenţă a hemoragiei.
Pentru a îmbunătăţi tratamentul AVC în România, Ministerul Sănătăţii a implementat în anul 2014 Acţiunea Prioritară pentru Tratamentul Intervenţional al AVC Acut, program naţional similar celui pentru tratamentul infarctului de miocard.
Această acţiune prioritară se desfăşoară în prezent în doar 10 spitale din ţară, iar din 2015 şi până în prezent au beneficiat de tratament intervenţional (tromboliză intravenoasă, trombaspiraţie / trombectomie sau coiling anevrismal) doar circa 1.700 de pacienţi, ceea ce reprezintă mai puţin de 0,1% din totalul pacienţilor cu AVC din România din perioada 2015-2018, potrivit Ministerului Sănătăţii.
“Aceste cifre situează România în rândul ţărilor europene cu cel mai deficitar tratament al AVC ischemic, procente mai mici de pacienţi cu AVC ischemic trataţi prin tromboliză intravenoasă şi/sau tehnici endovasculare fiind constatate numai în Albania, Ucraina, Georgia şi Kârgâzstan”, arată documentul menţionat.
Studiile efectuate în ultimii ani au demonstrat că dintre pacienţii cu AVC ischemic, aproximativ 20-25% sunt eligibili pentru tratament prin tromboliză intravenoasă şi 10% pentru tratament endovascular (trombaspiraţie sau trombectomie).
În consecinţă, Organizaţia Europeană a Accidentelor Vasculare Cerebrale (ESO) recomandă efectuarea tuturor demersurilor administrative şi medicale necesare pentru a trata cel puţin 18% dintre pacienţii cu AVC ischemic prin tromboliză intravenoasă şi cel puţin 5% prin tehnici endovasculare.
“În aceste condiţii, în România ar trebui trataţi anual prin tromboliză intravenoasă aproximativ 14.000 de pacienţi cu AVC acut, iar prin tehnici endovasculare aproximativ 3.900 de pacienţi cu AVC ischemic acut”, menţionează autorii protocolului.
Aceste ţinte terapeutice nu pot fi atinse fără a creşte semnificativ numărul spitalelor capabile să efectueze tromboliză intravenoasă şi tehnici endovasculare de tratament în România.
Recomandările internaţionale actuale sunt de a avea trei spitale capabile să trateze pacienţii cu AVC ischemic acut prin tromboliză intravenoasă şi un spital capabil să trateze aceşti pacienţi prin tratament endovascular la 1 milion de locuitori.
Astfel, România are nevoie de cel puţin încă 40 de spitale capabile să trateze accidentele vasculare cerebrale conform standardelor europene şi internaţionale actuale, potrivit ministerului.
“În concluzie, dată fiind problema reală de sănătate publică pe care accidentul vascular cerebral ischemic o reprezintă şi nivelul scăzut de acces la tratament al populaţiei din România, un prim pas necesar pentru a preîntâmpina consecinţele socio-economice devastatoare ale acestei afecţiuni este implementarea unui protocol naţional de tratament intervenţional al accidentului vascular cerebral care să ghideze activitatea medicilor neurologi, radiologi, radiologi cu pregătire de neuroradiologie intervenţională precum şi de medicină de urgenţă de pe tot teritoriul ţării”, arată documentul.
Protocolul prevede proceduri începând cu operatorul care preia apelul de urgenţă la semnalarea unui caz de AVC.
“Dacă intervalul de timp de la debut este mai mare de 120 minute, nu se va mai declanşa procedura de COD AVC, cu excepţia situaţiei în care se apreciază (luând în calcul şi durata deplasării ambulanţei către pacient, durata intervenţiei la locul solicitării, a transportului pacientului către spital şi durata necesară verificării criteriilor de eligibilitate) că se poate iniţia tromboliza la un interval de 4,5 ore de la debutul simptomatologiei. Chiar dacă intervalul de timp de la debut este mai mare de 120 minute, pacientul va fi prioritizat, având în vedere faptul că AVC constituie o urgenţă majoră, fiind transportat cât mai rapid la spital”, se arată în proiectul de protocol.
Ambulanţele destinate intervenţiilor rapide în caz de AVC acut pot fi de tip B sau C sau PA, iar în situaţii particulare (transport la spitalele care au posibilitatea de a efectua intervenţii endovasculare) se poate solicita transport aerian.
“În situaţii bine definite se poate solicita transportul aerian ca intervenţie primară”, prevede protocolul.
Documentul prevede proceduri standard pentru echipajele de pe ambulanţă, echipele de la iunităţile de primiri urgenţe (UPU) sau pentru medicii neurologi.
Lansarea protocolului vine la puţin timp după ce Ministerul Sănătăţii a anunţat că va extinde la nivel naţional programul de tromboliză intravenoasă pentru cazurile de AVC acut.
În plus, ministerul va extinde lista medicamentelor de care beneficiază bolnavii şi va fixa ţinte stricte de eficienţă şi rezultat.
Tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică netraumatizantă, ce constă în injectarea unei substanţe trombolitice, care se administrează intravenos şi dizolvă cheagul de sânge care blocheaza circulaţia. Ca urmare a aplicării acestei proceduri, ţesutul cerebral parţial ischemiat nu se mai necrozează, astfel încât deficitul neurologic se remite complet.
Spitalele care derulează AP-AVCAc trebuie să dispună de serviciu de gardă de neurologie 7/7, 24/24, 1-2 paturi disponibile cu dotarea necesară pentru monitorizare cardiovasculară, personal calificat (cel puţin un medic neurolog specialist/primar, un medic specialist/primar în imagistică prin CT cerebrală, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii) şi secţie de neurologie de urgenţă.
De asemenea, spitalele respective trebuie să asigure “accesul imediat de urgenţă şi prioritar din unitatea de primiri urgenţe la cel puţin un aparat de tomodensitometrie cerebrală – CT cerebrală, accesul imediat de urgenţă şi prioritar la laboratorul de urgenţă de hematologie şi biochimie, sau acces la dispozitive portabile pentru efectuarea cu urgenţă maximă a analizelor necesare conform protocolului specific acestui tip de tratament, ale căror rezultate sunt decisive pentru iniţierea sau nu a fibrinolizei în fereastra terapeutică menţionată”, menţionează proiectul de ordin.
