Ministerul Sănătății a realizat protocolul pentru tratamentul AVC destinat medicilor din țară, în vederea extinderii la nivel național a trombolizei intravenoase

Ministerul Sănătății a realizat protocolul pentru tratamentul AVC destinat medicilor din țară, în vederea extinderii la nivel național a trombolizei intravenoase
decembrie 21 16:17 2018 Timp citire articol: 6 minut(e)

Ministerul Sănătății a realizat protocolul național de tratament intervențional al accidentului vascular cerebral (AVC) care urmează să ghideze activitatea medicilor neurologi, radiologi și de medicină de urgență din întreaga țară, în vederea extinderii la nivel național a trombolizei intravenoase în cazurile de AVC acut.

Protocolul a fost lansat vineri în dezbatere, urmând să fie aprobat prin ordin de ministru.

În România afecțiunile cerebro-vasculare reprezintă, împreună cu afecțiunile cardiovasculare, principala problemă de sănătate publică.

Accidentul vascular cerebral este a doua cauză de mortalitate din românia, provocând 21,6% din totalul deceselor, și de dizabilitate (11,3% din totalul persoanelor cu dizabilitate), potrivit estimărilor oficiale.

În plus, incidența AVC a crescut semnificativ în România în ultimul an, de la 215 cazuri la 100.000 locuitori în 2010 până la 408 cazuri la 100.000 locuitori în 2016.

În 2015, circa 61.000 de pacienți din România au suferit un AVC, iar conform estimărilor agenției Stroke Alliance for Europe (SAFE), incidența AVC în România va depăși 80.000 de cazuri pe an în viitorii ani.

“Aceste date situează România pe al 5-lea loc din Europa, un număr mai mare de accidente vasculare/an fiind estimate numai în Germania, Italia, Polonia și Franța, țări cu o populație mult mai mare ca a României”, se arată în referatul de aprobare a ordinului.

Potrivit experților, aproximativ 85% din accidentele vasculare cerebrale sunt rezultatul obstrucției unei artere cerebrale sau cervicale (AVC ischemice), iar 15% sunt consecința rupturii unei artere cerebrale cu extravazarea sângelui la nivelul creierului sau rupturii unei dilatații arteriale anevrismale cu efracția sângelui în spațiul subarahnoidian (AVC hemoragice).

Pentru pacienții cu AVC hemoragice, spitalizarea într-o unitate de AVC acute duce la scăderea mortalității și dizabilității asociate, iar pentru o anumită categorie de pacienți (cei cu hemoragii subarahnoidiene), tratamentul intervențional endovascular prin coiling anevrismal duce la scăderea marcată a riscului de recurență a hemoragiei.

Pentru a îmbunătăți tratamentul AVC în România, Ministerul Sănătății a implementat în anul 2014 Acțiunea Prioritară pentru Tratamentul Intervențional al AVC Acut, program național similar celui pentru tratamentul infarctului de miocard.

Această acțiune prioritară se desfășoară în prezent în doar 10 spitale din țară, iar din 2015 și până în prezent au beneficiat de tratament intervențional (tromboliză intravenoasă, trombaspirație / trombectomie sau coiling anevrismal) doar circa 1.700 de pacienți, ceea ce reprezintă mai puțin de 0,1% din totalul pacienților cu AVC din România din perioada 2015-2018, potrivit Ministerului Sănătății.

“Aceste cifre situează România în rândul țărilor europene cu cel mai deficitar tratament al AVC ischemic, procente mai mici de pacienți cu AVC ischemic tratați prin tromboliză intravenoasă și/sau tehnici endovasculare fiind constatate numai în Albania, Ucraina, Georgia și Kârgâzstan”, arată documentul menționat.

Studiile efectuate în ultimii ani au demonstrat că dintre pacienții cu AVC ischemic, aproximativ 20-25% sunt eligibili pentru tratament prin tromboliză intravenoasă și 10% pentru tratament endovascular (trombaspirație sau trombectomie).

În consecință, Organizația Europeană a Accidentelor Vasculare Cerebrale (ESO) recomandă efectuarea tuturor demersurilor administrative și medicale necesare pentru a trata cel puțin 18% dintre pacienții cu AVC ischemic prin tromboliză intravenoasă și cel puțin 5% prin tehnici endovasculare.

“În aceste condiții, în România ar trebui tratați anual prin tromboliză intravenoasă aproximativ 14.000 de pacienți cu AVC acut, iar prin tehnici endovasculare aproximativ 3.900 de pacienți cu AVC ischemic acut”, menționează autorii protocolului.

Aceste ținte terapeutice nu pot fi atinse fără a crește semnificativ numărul spitalelor capabile să efectueze tromboliză intravenoasă și tehnici endovasculare de tratament în România.

Recomandările internaționale actuale sunt de a avea trei spitale capabile să trateze pacienții cu AVC ischemic acut prin tromboliză intravenoasă și un spital capabil să trateze acești pacienți prin tratament endovascular la 1 milion de locuitori.

Astfel, România are nevoie de cel puțin încă 40 de spitale capabile să trateze accidentele vasculare cerebrale conform standardelor europene și internaționale actuale, potrivit ministerului.

“În concluzie, dată fiind problema reală de sănătate publică pe care accidentul vascular cerebral ischemic o reprezintă și nivelul scăzut de acces la tratament al populației din România, un prim pas necesar pentru a preîntâmpina consecințele socio-economice devastatoare ale acestei afecțiuni este implementarea unui protocol național de tratament intervențional al accidentului vascular cerebral care să ghideze activitatea medicilor neurologi, radiologi, radiologi cu pregătire de neuroradiologie intervențională precum și de medicină de urgență de pe tot teritoriul țării”, arată documentul.

Protocolul prevede proceduri începând cu operatorul care preia apelul de urgență la semnalarea unui caz de AVC.

“Dacă intervalul de timp de la debut este mai mare de 120 minute, nu se va mai declanșa procedura de COD AVC, cu excepția situației în care se apreciază (luând în calcul și durata deplasării ambulanței către pacient, durata intervenției la locul solicitării, a transportului pacientului către spital și durata necesară verificării criteriilor de eligibilitate) că se poate iniția tromboliza la un interval de 4,5 ore de la debutul simptomatologiei. Chiar dacă intervalul de timp de la debut este mai mare de 120 minute, pacientul va fi prioritizat, având în vedere faptul că AVC constituie o urgență majoră, fiind transportat cât mai rapid la spital”, se arată în proiectul de protocol.

Ambulanțele destinate intervențiilor rapide în caz de AVC acut pot fi de tip B sau C sau PA, iar în situații particulare (transport la spitalele care au posibilitatea de a efectua intervenții endovasculare) se poate solicita transport aerian.

“În situații bine definite se poate solicita transportul aerian ca intervenție primară”, prevede protocolul.

Documentul prevede proceduri standard pentru echipajele de pe ambulanță, echipele de la iunitățile de primiri urgențe (UPU) sau pentru medicii neurologi.

Lansarea protocolului vine la puțin timp după ce Ministerul Sănătății a anunțat că va extinde la nivel național programul de tromboliză intravenoasă pentru cazurile de AVC acut.

În plus, ministerul va extinde lista medicamentelor de care beneficiază bolnavii și va fixa ținte stricte de eficiență și rezultat.

Tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică netraumatizantă, ce constă în injectarea unei substanţe trombolitice, care se administrează intravenos şi dizolvă cheagul de sânge care blocheaza circulația. Ca urmare a aplicării acestei proceduri, țesutul cerebral parțial ischemiat nu se mai necrozează, astfel încât deficitul neurologic se remite complet.

Spitalele care derulează AP-AVCAc trebuie să dispună de serviciu de gardă de neurologie 7/7, 24/24, 1-2 paturi disponibile cu dotarea necesară pentru monitorizare cardiovasculară, personal calificat (cel puţin un medic neurolog specialist/primar, un medic specialist/primar în imagistică prin CT cerebrală, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii) și secţie de neurologie de urgenţă.

De asemenea, spitalele respective trebuie să asigure “accesul imediat de urgenţă şi prioritar din unitatea de primiri urgenţe la cel puţin un aparat de tomodensitometrie cerebrală – CT cerebrală, accesul imediat de urgenţă şi prioritar la laboratorul de urgenţă de hematologie şi biochimie, sau acces la dispozitive portabile pentru efectuarea cu urgenţă maximă a analizelor necesare conform protocolului specific acestui tip de tratament, ale căror rezultate sunt decisive pentru iniţierea sau nu a fibrinolizei în fereastra terapeutică menţionată”, menționează proiectul de ordin.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu