Şase persoane au murit din cauza infectării cu virusul West Nile, în condiţiile în care 56 de persoane au fost infectate în România în acest an, a precizat joi Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat în care prezintă date transmise de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
Datele oficiale arată că, din 2 mai şi până în prezent, s-au înregistrat 56 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile în România.
Cazurile au fost înregistrate în judeţele Dolj (12), Iaşi (10), Bucureşti (8), Olt (4), Teleorman (4), Galaţi (3), Ilfov (3), Brăila (2), Giurgiu (2), Bacău, Tulcea, Bihor, Botoşani, Vrancea, Covasna, Mehedinţi şi Satu Mare (câte un caz).
"Cele şase decese au survenit la pacienţi care prezentau co-morbidităţi. Trei dintre decese s-au înregistrat în Bucureşti şi câte unul în judeţele Iaşi, Galaţi şi Covasna", a precizat ministerul.
Totuşi, datele sistemului de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile, implementat după epidemia din 1996, arată că situaţia din acest moment este comparabilă cu cea înregistrată în anii precedenţi, susţine ministerul.
Astfel, în 2017, până la 30 august se înregistrau 16 cazuri depistate şi 6 decese, iar în 2016, până la încheierea perioadei de supraveghere în 30 septembrie, au fost înregistrate 80 de cazuri şi 8 decese.
"Specialiştii consideră că sunt cazuri sporadice şi nu e vorba de o epidemie, iar creşterea înregistrată este cauzată de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea tânţarilor", arată comunicatul.
Specialiştii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, să utilizeze insecticid, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă prin plase de protecţie la ferestre, să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriilor şi să îndepărteze recipientele de apă stagnantă şi gunoiul menajer.
Conform legii, zonele în care locuiesc persoanele infectate vor fi monitorizate, iar pe spaţiile verzi se va face dezinsecţie.
West Nile este un tip de virus răspândit de ţânţari. Factorii care favorizează apariţia epidemiilor în Europa sunt temperaturile ridicate, valurile de căldură ce urmează după ploi abundente şi intensificarea circulaţiei de călători şi mărfuri.
Specialiştii atrag atenţia că, în cele mai multe cazuri, infecţia nu prezintă iniţial simptome, dar, când acestea apar, sunt foarte variate şi se manifestă în special prin febră, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, uneori greaţă şi vărsături, diaree, rareori inflamarea ganglionilor limfatici.
