Programul naţional de diabet zaharat este cel mai mare program curativ derulat în România, în condiţiile în care există circa 1,5 milioane de pacienţi diagnosticaţi cu această afecţiune. Ultimele date publicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată o creştere alarmantă a numărului de pacienţi cu diabet din ţara noastră, cu 30% în ultimii cinci ani. Mai grav, estimările arată că aproape 30% dintre adulţii români sunt prediabetici, adică riscă să dezvolte diabet în următorii ani.
Ziua Mondială a Diabetului, marcată în fiecare an la data de 14 noiembrie, a fost lansată în anul 1991 de Federaţia Internaţională de Diabet (IDF) cu scopul promovării importanţei unei acţiuni coordonate şi concentrate pentru abordarea diabetului zaharat ca problemă globală de sănătate.
Diabetul zaharat este o boală cronică, metabolică, caracterizată prin niveluri crescute de glucoză din sânge (sau zahăr din sânge), care poate duce în timp la leziuni grave ale inimii, vaselor de sânge, ochilor, rinichilor şi nervilor.
Cel mai frecvent se întâlneşte diabetul zaharat de tip 2, de obicei la adulţi, care apare din cauza unei pierderi progresive a secreţiei adecvate de insulină a celulelor pancreatice, frecvent pe fondul rezistenţei la insulină. O altă formă a diabetului zaharat, cel de tip 1, cunoscut odată sub numele de diabet juvenil, apare printr-un mecanism autoimun de distrugere a celulelor din pancreas, având debut de obicei la copii şi tineri.
Potrivit specialiştilor, în jur de 80% din cazurile de diabet zaharat pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
Deoarece diabetul poate evolua fără simptome, adeseori, diagnosticul se pune în faze avansate, când au apărut deja complicaţii. Chiar dacă nu are simptome, diabetul zaharat ar putea fi depistat în urma unor controale preventive la medicul de familie ceea ce ar putea contribui la prevenirea unor complicaţii grave: cardio-vasculare, neurologice, renale, oftalmologice, infecţii, amputaţii.
Pentru persoanele care trăiesc cu diabet, accesul la tratament la preţuri accesibile, inclusiv la insulină, este esenţial pentru evitarea complicaţiilor, o calitate bună a vieţii şi supravieţuire.
În ultimele trei decenii, prevalenţa diabetului de tip 2 a crescut dramatic la nivel mondial, aproape s-a dublat:
- 1 din 10 adulţi din întreaga lume are diabet zaharat; peste 90% au diabet de tip 2; se estimează că aproape jumătate din cazuri nu sunt încă diagnosticate;
- În anul 2021, aproximativ 537 de milioane de adulţi (20-79 de ani) erau diagnosticaţi cu diabet; se estimează ca până în anul 2030, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet să crească până la 643 de milioane şi până în anul 2045, la 783 milioane (1 din 8 adulţi, reprezentând o creştere de 46%); 3 din 4 adulţi cu diabet trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii.
În România, în anul 2022, se aflau în evidenţa cabinetelor medicale de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice 1,27 milioane de persoane cu diabet zaharat. Dintre pacienţii cu diabet zaharat aflaţi în evidenţă, 6 din 10 persoane aveau cel puţin o complicaţie: 16,8% aveau polineuropatie şi AVC (accident vascular cerebral), 13,8% aveau retinopatii (afectarea ochilor), 9,8% arteriopatie obliterantă.
„Pentru a reduce povara acestei afecţiuni este nevoie de implicare atât din partea decidenţilor, a sistemului de sănătate, cât şi a comunităţilor. Doar lucrând împreună se poate reduce riscul de diabet zaharat la nivel populaţional şi se poate asigura accesul echitabil al tuturor oamenilor la metode de depistare precoce, la tratament şi îngrijiri cuprinzătoare şi de calitate", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului.
În acest context, INSP, implementează proiectului JACARDI – Prevention of NCDs – cardiovascular diseases and diabetes, acţiune comună a statelor membre ale Uniunii Europene (EU4H-2022-JA-03) derulat în alte 21 ţări europene. Scopul acestuia este reducerea poverii bolilor cardiovasculare (BCV) şi a diabetului (DZ), precum şi a factorilor de risc asociaţi, atât la nivel individual, cât şi la nivel social.
În cadrul proiectului INSP implementează activităţi al căror scop este creşterea nivelului de alfabetizare în domeniul sănătăţii al pacienţilor cu boală cardiovasculară şi diabet zaharat şi pentru îmbunătăţirea autogestionării situaţiei lor medicale, precum şi a capacităţii de răspuns atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi la nivelul societăţii civile şi al autorităţilor locale, pentru a preveni şi diagnostica precoce complicaţiile BCV şi DZ şi pentru a creşte aderenţa pacieţilor la tratament şi la modificări ale stilului de viaţă.
Mai multe indormaţii despre proiect pot fi obţinute prin accesarea web-site-ului INSP.
Toate demersurile întreprinse răspund ţintelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind diabetul, ţinte propuse pentru a fi atinse până în anul 2030:
- Ţinta 1: 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate;
- Ţinta 2: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al glicemiei;
- Ţinta 3: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un bun control al tensiunii arteriale;
- Ţinta 4: 60% dintre persoanele cu diabet peste 40 de ani să primească statine;
- Ţinta 5: 100% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 1 să aibă acces la tratament cu insulină la preţuri accesibile şi la automonitorizarea glicemiei.
Ziua Mondială a Diabetului oferă oportunitatea creşterii nivelului de conştientizare privind diabetul ca problemă de sănătate publică globală şi subliniază importanţa acţiunilor colective şi individuale necesare pentru a îmbunătăţi prevenirea, diagnosticarea şi gestionarea afecţiunii, a indicat INSP.
The Lancet: Un studiu global sugerează că peste 800 de milioane de adulţi trăiesc cu diabet, iar mai mult de jumătate nu primesc tratament. „Ratele globale ale diabetului s-au dublat în ultimele trei decenii".
Peste 800 de milioane de adulţi au diabet la nivel global „aproape dublu faţă de numărul sugerat de estimările anterioare'', iar peste jumătate dintre cei care au peste 30 de ani şi care suferă de această boală nu primesc tratament, potrivit noului studiu.
În 2022, 828 de milioane de persoane cu vârste peste 18 ani aveau diabet zaharat de tip 1 sau 2 la nivel global, se arată în studiul publicat în revista The Lancet. Între adulţii de peste 30 de ani, 445 de milioane, echivalentul a 59% dintre aceştia, nu primeau tratament, potrivit autorilor studiului.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat anterior că aproximativ 422 de milioane de persoane suferă de diabet, o boală metabolică cronică care implică nivelul zahărului din sânge şi care poate afecta inima, vasele de sânge, nervii şi alte organe dacă nu este tratată.
Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat într-un comunicate că această creştere documentată în studiu a fost alarmantă.
„Pentru a ţine sub control epidemia globală de diabet, ţările trebuie să ia măsuri urgente”, a spus el, inclusiv prin politici de sprijinire a dietelor sănătoase şi a activităţii fizice, precum şi prin sisteme de sănătate care pot preveni, detecta şi trata afecţiunea.
„Un număr foarte mare (sunt) în pericol de complicaţii grave de sănătate”, a spus el.
Potrivit studiului Lancet, rata globală a diabetului (de tip 1 şi 2 combinate) la adulţi s-a dublat de la aproximativ 7% la aproximativ 14% între 1990 şi 2022, cea mai mare creştere înregistrându-se în ţările cu venituri mici şi medii (LMIC).
În aceeaşi perioadă, ratele de tratament pentru diabet au stagnat la niveluri scăzute în multe dintre aceleaşi ţări cu venituri mici şi mijlocii în care ratele bolii au crescut drastic, rezultând că aproape 450 de milioane de adulţi în vârstă de 30 de ani şi peste cu diabet la nivel mondial (59%) nu au primit tratament în 2022.
Între timp, persoanele care trăiesc în America de Nord, Australasia, Europa Centrală şi de Vest şi părţi din America Latină şi Asia de Est şi Pacific au înregistrat o îmbunătăţire semnificativă a ratelor de tratament pentru diabet din 1990 până în 2022, contribuind la adâncirea inegalităţilor globale în tratamentul diabetului.
Autorii afirmă că studiul evidenţiază nevoia urgentă de finanţare a medicamentelor şi a programelor cuprinzătoare privind diabetul, care să permită depistarea precoce şi tratamentul eficient al diabetului în ţările cu venituri reduse.
Numărul total de adulţi care trăiesc cu diabet de tip 1 sau de tip 2 în lume a depăşit 800 de milioane - de peste patru ori numărul total din 1990, potrivit constatărilor unei analize globale publicate miercuri, înainte de Ziua Mondială a Diabetului în revista The Lancet. În plus, 445 de milioane de adulţi în vârstă de 30 de ani şi peste cu diabet (59%) nu au primit tratament în 2022, de trei ori şi jumătate mai mulţi decât în 1990.
Din cele 828 de milioane de adulţi cu diabet în 2022, peste un sfert (212 milioane) trăiesc în India şi alte 148 de milioane în China, urmate de SUA (42 de milioane), Pakistan (36 de milioane), Indonezia (25 de milioane) şi Brazilia (22 de milioane).
Studiul nu a putut separa diabetul de tip 1 de cel de tip 2 la adulţi, însă datele anterioare sugerează că marea majoritate a cazurilor de diabet la adulţi sunt de tip 2.
„Studiul nostru evidenţiază inegalităţile globale din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte diabetul, ratele de tratament stagnând în multe ţări cu venituri mici şi medii, unde numărul adulţilor cu diabet creşte drastic. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece persoanele cu diabet tind să fie mai tinere în ţările cu venituri mici şi, în absenţa unui tratament eficient, sunt expuse riscului de complicaţii pe tot parcursul vieţii - inclusiv amputarea, boli de inimă, afectarea rinichilor sau pierderea vederii - sau, în unele cazuri, moartea prematură”, a declarat autorul principal, profesorul Majid Ezzati, de la Imperial College London.
Un studiu global cu date globale
Noul studiu, realizat de NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC), în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), este prima analiză globală a tendinţelor atât în ceea ce priveşte ratele de diabet, cât şi tratamentul, care include toate ţările.
Cercetătorii au utilizat date de la peste 140 de milioane de persoane în vârstă de 18 ani sau mai mult, provenind din peste 1.000 de studii efectuate în populaţii din diferite ţări.
Autorii au utilizat instrumente statistice pentru a reuni toate datele din diferiţi ani, vârste şi ţări şi pentru a estima ratele şi tratamentul diabetului într-un mod care să permită comparaţii între ţări.
Diabetul a fost definit ca având o glicemie plasmatică la jeun (FPG) de 7,0 mmol/L sau mai mare, având o hemoglobină glicată (HbA1c) de 6,5% sau mai mare (două opţiuni de criterii de diagnostic utilizate frecvent pentru diabet în conformitate cu orientările moderne) sau luând medicamente pentru diabet. Tratamentul a fost definit ca luarea de medicamente pentru diabet.
Majoritatea studiilor anterioare privind ratele diabetului s-au bazat pe un nivel ridicat al glicemiei ca măsură unică a diabetului şi nu au luat în considerare persoanele care au un nivel ridicat al HbA1c, ceea ce a condus probabil la o subestimare a ratelor, în special în Asia de Sud, unde, doar prin utilizarea glicemiei, sunt omise mai multe cazuri de diabet decât în alte regiuni, spun autorii.
Ratele globale ale diabetului s-au dublat în ultimele trei decenii
Din 1990 până în 2022, ratele globale ale diabetului s-au dublat atât la bărbaţi (6,8% în 1990 la 14,3% în 2022), cât şi la femei (6,9% la 13,9%). Având în vedere impactul suplimentar al creşterii şi îmbătrânirii populaţiei, se estimează că 828 de milioane de adulţi vor avea diabet în 2022, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 630 de milioane de persoane faţă de 1990, când se estima că aproximativ 198 de milioane de adulţi aveau această boală.
Modificările ratei diabetului din 1990 până în 2022 au variat drastic în diferite ţări, cele mai mari creşteri înregistrându-se în special în ţările cu venituri mici şi mijlocii (de exemplu, rata diabetului în rândul femeilor din Pakistan a crescut de la 9,0% în 1990 la 30,9% în 2022, cea mai mare creştere din toate ţările). În timp ce în unele ţări cu venituri mai mari, precum Japonia, Canada şi unele ţări din Europa de Vest (de exemplu, Franţa, Spania şi Danemarca), rata diabetului nu a înregistrat nicio modificare sau chiar a scăzut uşor în ultimele trei decenii.
Autorii recunosc unele limitări ale studiului lor, inclusiv faptul că majoritatea datelor din sondaje nu au separat diabetul zaharat de tip 1 şi de tip 2 la adulţi. În plus, unele ţări în care au fost furnizate estimări privind ratele şi tratamentul diabetului aveau foarte puţine date sau, în unele cazuri, nu aveau niciun fel de date, iar estimările lor au fost influenţate într-o mai mare măsură de datele din alte ţări. Studiul a inclus două măsuri pentru diabet: FPG şi HbA1c. În studiile care nu au măsurat HbA1c, prevalenţa HbA1c crescută a fost estimată pe baza relaţiei dintre HbA1c, FPG şi alţi predictori în studiile care le-au măsurat pe ambele, ceea ce a crescut incertitudinea estimărilor studiului.
