Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR) a semnalat vineri lipsa la nivel naţional a medicamentului tamoxifen, prescris pentru peste 150.000 de femei din România.
Medicamentul tamoxifen este indicat în tratamentul adjuvant al cancerului mamar, al cancerului mamar metastatic, al pacientelor care au trecut prin intervenţia de mastectomie.
"APCR se arată profund îngrijorată de pericolul pe care îl constituie discontinuitatea administrării tratamentelor recomandate pacienţilor cronici, tratamente vitale, de lungă durată, fără de care pacienţii nu pot trăi, iar lipsa acestora poate duce la declanşarea episoadelor de acutizare a bolii", arată asociaţia, într-un comunicat.
Un exemplu acut, ca de fiecare dată la început de an, dar nu numai, este lipsa la nivel naţional a produsului tamoxifen. (...) Întreruperea acestui tratament poate conduce la creşterea riscului de recidivă a bolii oncologice", a completat APCR.
În România sunt peste 150.000 de femei cu cancer mamar cărora li s-a recomandat acest medicament.
Pe lângă acest produs, APCR mai semnalează şi lipsa altor medicamente precum: nilotinib (Tasigna - indicat pentru leucemie granulocitară cronică, oncologic), ruxolitinib (Jakavi, mielofibroză, policitemia vera, alte tulburări mieloproliferative), bleomicină (medicament folosit în mai multe forme de cancer), deferasirox (Exjade, talasemie majoră) şi dasatinib (Sprycel, leucemii).
O altă problemă importantă o reprezintă plăţile restante ale CNAS către farmacii, în condiţiile în care medicamentele din cadrul programelor naţionale de sănătate, mai ales cele oncologice, nefiind decontate din august 2020.
"Cunoaştem evoluţia mediului politic, în contextul SARS-CoV-2 şi eforturile autorităţilor în lupta cu pandemia, însă şi gestionarea accesului la tratament pentru pacienţii cronici este tot responsabilitatea Ministerului Sănătăţii. Acesta are pârghiile necesare pentru a putea controla, facilita, optimiza, prin măsuri concrete şi corecte aspectele ce ţin de accesul la terapii", menţionează asociaţia.
APCR consideră că penuria cronică de medicamente este generată de reglementări "mai puţin inspirate", precum politica celui mai mic preţ din UE, plafonarea preţurilor la anumite medicamente sau taxa clawback. Acestea au făcut necompetitiv aspectul comercial, iar unii producători au decis retragerea definitivă de pe piaţa românească a anumitor medicamente care nu se mai justificau din punct de vedere economic.
"Aceste decizii au fost adoptate de către factorul politic, pentru avantaje electorale în detrimentul pacienţilor care nu îşi mai găsesc tratamentele", mai arată APCR.
