Autorităţile din România nu au decis încă dacă optează pentru vaccinarea obligatorie sau doar recomandată, în ciuda scăderii semnificative a ratei de vaccinare, sub nivelul recomandat de organizaţiile internaţionale din domeniul sănătăţii şi a epidemiei de rujeolă cu care se confruntă ţara în ultimii ani.
Marţi, ministrul Sănătăţii a sugerat că nu s-a ajuns încă la o decizie, fiind nevoie de discuţii suplimentare în acest sens.
"Există încă discuţii legate de obligativitate. Ne-am spus în nenumărate rânduri părerea: dacă sintagma obligativitate este scoasă din lege, nu am rezolvat nimic. Noi suntem pentru obligativitatea informării”, a afirmat Sorina Pintea, citată de Agerpres.
“În România, aşteptăm finalizarea acestor discuţii privind obligativitatea informării sau obligativitatea vaccinării şi aprobarea Legii vaccinării. Cred că o vom avea foarte curând", a completat ministrul.
Afirmaţiile au fostă făcute la Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, unde Ministerul Sănătăţii a demarat de marţi o campanie de informare şi recuperare a vacinării, în parteneriat cu UNICEF şi OMS.
Ţăndărei este zona din ţară cu cea mai scăzută rată a vaccinării, doar unul din şase copii fiind vaccinat în 2018.
Ministrul susţine că o campanie de informare cu privire la vaccinare trebuie susţinută nu doar de autorităţile centrale, ci şi de direcţiile de sănătate publică (DSP), de medicii de familie şi de mass-media.
Afirmaţiile vin în contextul în care România se confruntă, din 2016, cu o epidemie de rujeolă care a provovcat până acum peste 60 de decese în ţară, pe fondul scăderii semnificative a ratei de imunizare.
O analiză realizată recent de 360medical.ro arată că, spre deosebire de România, statele din vestul Europei au început deja să înăsprească legislaţia privind vaccinarea, ca reacţie la revenirea unor epidemii ale unor boli considerate în urmă cu doar câţiva ani aproape dispărute.
Mari diferenţe legislative
O analiză publicată anul trecut de Sabin Vaccine Institute arată că există o mare varietate de abordări ale legislaţiei privind imunizarea în cele 53 de state din cadrul regiunii europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Astfel, raportul a identificat cinci abordări principale privind vaccinarea (scala Likert):
- Recomandat – este recomandată imunizarea; fără prevederi obligatorii în legislaţia privind sănătatea sau educaţia şi fără prevederi de executare. Există mecanisme de monitorizare pentru a evalua acoperirea şi a furniza date (Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia, Marea Britanie)
- Recomandat cu monitorizare riguroasă şi implementarea cerinţelor şi recomandărilor – se recomandă imunizarea, cu sau fără prevederi de executare. În cazul neimunizării, există mecanisme riguroase de monitorizare şi de implementare a cerinţelor şi recomandărilor (Austria, Estonia, Germania)
- Recomandat cu cerinţe obligatorii pentru frecventarea şcolii – este recomandată imunizarea; sunt puse în aplicare prevederi de executare care pot împiedica un copil să frecventeze şcoala dacă nu este vaccinat, făcând efectiv într-o oarecare măsură imunizarea obligatorie. Există mecanisme de monitorizare şi de implementare a cerinţelor şi recomandărilor pentru a evalua acoperirea şi a furniza date (Cipru, Grecia, Moldova)
- Imunizare obligatorie cu monitorizare şi implementarea cerinţelor şi recomandărilor – imunizarea este obligatorie, cu prevederi limitate de aplicare. Mecanismele de monitorizare şi de implementare a cerinţelor şi recomandărilor sunt limitate sau nu există (Croaţia, Letonia, San Marino)
- Imunizare obligatorie cu monitorizare riguroasă şi implementarea cerinţelor şi recomandărilor – imunizarea este obligatorie, cu prevederi de aplicare riguroase. Există mecanisme robuste de monitorizare şi implementare a cerinţelor şi recomandărilor (Belgia, Franţa, Italia)
România se situează, ca majoritatea statelor din Europa, pe primul nivel al scalei Likert, vaccinarea fiind recomandată.
În lipsa noii legi a vaccinării, blocată în continuare în parlament, Ministerul Sănătăţii încearcă să crească nivelul imunizării în România prin campanii de vaccinare.
