România a pierdut 740 milioane euro pentru finanţarea a şase mari proiecte de modernizare sau construire de spitale noi. Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, susţine că aceasta a fost decizia finanţatorului, adică a Comisiei Europene, care a redus fondurile disponibile României sub formă de granturi nerambursabile deoarece produsul intern brut a crescut peste estimări. Ca urmare a reducerii fondurilor, de pe lista celor 27 de unităţi medicale finanţate din PNRR au fost tăiate şase spitale din Bucureşti, Buftea, Constanţa, Braşov, Alba Iulia şi Arad. Totuşi, ministrul a dat asigurări că şi aceste proiecte se vor realiza, dar cu fonduri împrumutat de la banca Europeană de Investiţii (BEI).
"S-a dispus o diminuare a contribuţiei financiare a Uniunii Europene pentru întregul PNRR de 2,1 miliarde euro, iar această reducere a fost realizată doar din partea de granturi, deci din zona nerambursabilă", a afirmat luni Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.
Folosindu-se de o prezentare PowerPoint, pentru a justifica motivele diminuării fondurilor PNRR, ministrul a susţinut că decizia Comisiei Europene a afectat mai multe ministere, iar suma redusă de la sănătate a fost, procentual, printre cele mai mici.
"La Ministerul Sănătăţii, din totalul de 2,85 miliarde euro, diminuarea a fost de 740 milioane euro, reprezentând 26% şi există cifre pentru fiecare minister pentru diverse activităţi sau măsuri care sunt implementate. (...) Diverse activităţi au fost diminuate, inclusiv au fost diminuate cu 100%, în sensul că nu mai sunt finanţate, încât să putem să ne încadrăm în decizia finanţatorului. Repet: este decizia finanţatorului", a spus Alexandru Rafila.
"Au fost reduse 740 de milioane de euro, ceea ce a dus la un buget final de 1,7 miliarde euro pentru investiţii şi au rămas neatinse cele 400 de milioane de euro pentru digitalizare, aceasta fiind o cerere expresă a Comisiei Europene", a completat ministrul.
Autorităţile de la Bucureşti au primit decizia Executivului UE în iunie, iar proiectele care au rămas fără finanţate au fost stabilite în urma unei evaluări.
"Deci, ne-am găsit în faţa acestei situaţii în luna iunie. Care a fost consecinţa: lista acestor spitale a fost revizuită, a trebuit să găsim altă sursă de finanţare încât spitalele care nu mai erau pe lista PNRR să primească finanţare şi să se facă în continuare şi câteva criterii care au fost solicitate de către Comisia Europeană", a precizat Rafila.
Evaluarea a ţinut cont de statusul procedurilor de licitaţie, stadiul proiectului tehnic, existenţa contestaţiilor în procedurile de licitaţie, termenele licitaţiilor asumate de către beneficiari, existenţa unor eventuale litigii şi impactul asupra digitalizării şi energiei verzi, potrivit ministrului.
Termenul limită pentru finalizarea investiţiilor din PNRR pentru componenta Sănătate este 30 iunie 2026.
Pe baza acestor criterii, cele 27 de spitale care au prins lista PNRR au fost clasificate în trei categorii: cu risc scăzut, cu risc mediu şi cu risc crescut.
"Din rândul spitalelor cu risc crescut sunt aceste şase obiective la care, însă, nu renunţăm, ci folosim o altă sursă de finanţare, respectiv împrumutul de la Banca Europeană de Investiţii, ceea ce ne permite o prelungire a termenului şi rezolvarea unor probleme care ar fi putut să facă ca aceste spitale să nu fie terminate până la 30 iunie 2026", a menţionat Alexandru Rafila.
Potrivit ministrului, investiţiile acceptate a fi finanţate din PNRR care nu sunt finalizate până la termenul limită vor fi plătite exclusiv de la bugetul de stat.
Pentru celelalte mari linii din Sănătate finanţate din PNRR, apelurile de proiecte sunt fie încheiate, fiind aşteptată doar semnarea contractelor, fie în curs de desfăşurare, potrivit unui slide prezentat de ministru în cadrul conferinţei.
