Spitale importante din centrele universitare, care tratează un număr mare de pacienţi, se confruntă cu dificultăţi majore în acest an din cauza scumpirii utilităţilor, dar şi a medicamentelor şi materialelor sanitare, arată o analiză realizată de Ministerul Sănătăţii pentru primele 6 luni din acest an. În cazul în care situaţia se menţine, aceste unităţi sanitare riscă să acumuleze datorii mari, care pot afecta îngrijirea pacienţilor şi angajarea personalului necesar. Pentru a ajuta spitalele să facă faţă situaţiei, Ministerul Sănătăţii a pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) prin care facilitează decontarea serviciilor acordate.
Analiza realizată de Ministerul Sănătăţii compară preţurile plătite de unităţile medicale în 2023 comparativ cu 2019, înainte de pandemie.
Astfel, comparativ cu prima jumătate a anului 2019, în acest an au crescut semnificativ costurile pentru încălzit, iluminat (cu 119,07%) şi pentru apă, canal şi salubritate (cu 22,69%).
În privinţa medicamentelor s-au înregistrat creşteri şi de peste 500% în aceeaşi perioadă, potrivit unui tabel prezentat în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
"Acest lucru a dus invariabil la epuizarea stocurilor în mod constant şi la grave carenţe în managementul pacientului. De asemenea, menţionăm că unităţile sanitare se află în imposibilitatea de a asigura un stoc de calamitate pentru medicamentele de maximă urgenţă", arată iniţiatorii proiectului de act normativ.
Şi materialele sanitare au înregistrat scumpiri accelerate după debutul pandemiei de Covid-19, cu peste 100%.
"Menţionăm că această situaţie afectează în principal spitalele clinice din marile centre universitare, care asigură îngrijirea cazurilor complexe, grave, trimise din celelalte zone ale ţării, cazuri ale căror costuri cu îngrijirile exced cu mult decontările făcute de CNAS în sistemul DRG. Spitalele mai mici reuşesc mult mai uşor să asigure managementul financiar, odată pentru că în aceste spitale cazurile internate sunt mai uşoare, mai simple, cu costuri predictibile, ce se încadrează în decontările de la CNAS şi, de asemenea, pentru că atunci când cazurile se complică, sunt trimise la spitalele clinice universitare", arată documentul.
O altă dificultate este generată de scăderea numărului de spitalizări continue în favoarea celor de zi, care reduce, de asemenea, decontările.
"Orientarea spitalelor publice spre spitalizările de zi în detrimentul spitalizărilor continue este corectă şi se înscrie în strategia naţională de sănătate, care are ca obiectiv principal inversarea piramidei serviciilor de sănătate, eliminarea internărilor nenecesare şi dezvoltarea serviciilor de ambulatoriu. Scăderea numărului de spitalizări continue în 2023 se înscrie, astfel, într-un proces firesc, de aşteptat, de reducere a numărului de internări nenecesare şi de tratament spitalicesc doar al cazurilor justificate", menţionează autorii proiectului.
Însă decontul CNAS pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât pentru o spitalizare continuă, astfel că scăderea cu aproape 15% a spitalizărilor continue "afectează semnificativ bugetele spitalelor publice şi nu poate fi compensată de o creştere similară a numărului de spitalizări de zi", potrivit documentului.
Această situaţie generează mai multe pericole, între care acumularea de datorii imposibil de plătit cu sistemul actual de finanţare, fenomen care afectează deja spitalele clinice, afectarea severă a calităţii îngrijirilor pacienţilor internaţi în unităţile sanitare şi dificultăţi majore în asigurarea bugetului pentru angajarea de personal absolut necesar.
SOLUŢIA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
Pentru a ajuta spitalele publice importante să treacă peste această perioadă dificilă, proiectul elaborat de Ministerul Sănătăţii stabileşte, începând cu trimestrul III al anului 2023, mai multe măsuri în sistemul de asigurări de sănătate prin care să se asigure tranziţia spre o situaţie sustenabilă.
Astfel, contractarea de către casele de asigurări de sănătate a sumelor alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru servicii medicale spitaliceşti se va face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială.
"Pentru unităţile sanitare publice cu paturi, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate", prevede proiectul de OUG.
Prin aceste măsuri se urmăreşte asigurarea unei mentenabilităţi financiare a furnizării serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, pentru justificarea cheltuielilor şi pentru realizarea unui control al costurilor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, preîntâmpinându-se apariţia unor disfuncţionalităţi majore în asigurarea accesului bolnavilor la serviciile medicale preventive şi curative, potrivit iniţiatorilor.
