Peste 80% dintre pacienţii cu cancer din România s-au confruntat cu un nivel crescut de stres în perioada de restricţii impuse de pandemia de Covid-19, arată un sondaj realizat de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Sondajul a fost realizat la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ de 70 de pacienţi, cu vârste de peste 25 de ani.
Astfel, aproape 84% dintre cei intervievaţi au admis că s-au simţit mult mai stresaţi în perioada respectivă, aceştia fiind îngrijoraţi într-o proporţie foarte mare (aproape 81%) că ar putea fi imunocompromişi, devenind astfel mai vulnerabili la infecţii.
De asemenea, aproximativ 60% dintre respondenţi au spus că au evitat să meargă la spital, deşi aveau o programare, iar peste 69% au afirmat că au fost îngrijoraţi în legătură cu tratamentul şi eventualele complicaţii ale acestuia. Peste 60% dintre respondenţi au calificat nivelul lor actual de stres oncologic ca fiind peste 6, pe o scală de la 0 la 10.
"Ultimele luni, începând din martie până în prezent, au fost pline de provocări pentru pacienţii oncologici. Sondajul realizat de FABC arată că nivelul de stres al acestor pacienţi a fost cu mult peste medie, datorită, pe de-o parte, perturbărilor apărute în sistemul medical, dar şi lipsei de informaţii cu privire la implicaţiile Covid-19 asupra patologiei lor specifice", a declarat directorul Societăţii Internaţionale de Psiho-Oncologie, Degi Laszlo Csaba, citat în comunicatul FABC.
"Mulţi dintre pacienţi simt în această perioadă, probabil mai mult ca oricând, nevoia de suport psihologic şi de sprijin susţinut pentru a naviga cu bine printr-un sistem de sănătate afectat de pandemie. Încurajăm echipele medicale implicate în tratarea pacienţilor oncologici, în mod special medicii de familie şi medicii curanţi, să recomande cu atât mai mult în această perioadă accesarea serviciilor medicale de suport, cu precădere a serviciilor de consiliere psihologică. Acestea sunt extrem de importante pentru a menţine un bun tonus mental al pacientului oncologic, cu influenţe majore asupra stării generale de sănătate şi capacităţii organismului de a lupta cu boala", a completat el.
Pentru pacienţii cu cancer, perioada intrării în vigoare a restricţiilor aferente pandemiei a adus cu sine întârzieri, amânări sau chiar anulări ale programărilor la medicul curant, fie în ambulator, fie la spital. Astfel, 54,4% dintre respondenţi declară că s-au confruntat cu astfel de situaţii.
În plus, mulţi dintre pacienţi au decis chiar ei să amâne sau să anuleze programări la medicul specialist sau medicul de familie în această perioadă. Doar o cincime dintre pacienţi au spus că nu au fost în niciuna din situaţiile de mai sus.
"Deşi întreaga atenţie este îndreptată acum asupra combaterii răspândirii virusului SARS-CoV-2, nevoile de tratament ale pacienţilor cu cancer trebuie să constituie o prioritate. Cancerul continuă să ne afecteze şi este esenţial ca pacienţii să aibă acces la tratament şi servicii de asistenţă medicală şi îngrijire, indiferent de nivelul de alertă al ţării", a menţionat preşedinte FABC, Cezar Irimia.
În ceea ce priveşte întârzierile, amânările sau anulările, cele mai frecvente disfuncţionalităţi au survenit în ceea ce priveşte consultul de reevaluare/urmărire a progresului bolii, aproape 53% dintre cei intervievaţi menţionând că au fost în această situaţie.
Un procent semnificativ de pacienţi – aproape 34% - a raportat întârzieri/amânări sau anulări în ceea ce priveşte investigaţiile şi procedurile de diagnostic.
În ceea ce priveşte întârzierile, amânările sau anulările la nivelul administrării tratamentului, 28% dintre pacienţii aflaţi sub tratament s-au confruntat cu acest fenomen.
Din numărul total de pacienţi cuprinşi în sondajul FABC, cei mai mulţi, respectiv 43,8%, au beneficiat de tratament chirurgical, aproximativ 40% de radioterapie, 34,4% de chimioterapie, aproape 23% de terapie ţintită şi 12,5% de imunoterapie.
