Îngrijirile paliative reprezintă un domeniu nou în sistemul de sănătate din România şi sunt dezvoltate necoordonat şi inegal la nivel de ţară, potrivit Ministerului Sănătăţii. Mai mult, nevoia reală de astfel de servicii este acoperită în proporţie de sub 20%, iar reglementările actuale prevăd acordarea acestora “preponderent şi disproporţionat” pacienţilor oncologici. Pentru a creşte gradul de acoperire cu astfel de servicii, opt centre pilot pentru îngrijiri la domiciliu au fost înfiinţate la nivel naţional, în cadrul unui proiect care vizează dezvoltarea îngrijirilor paliative, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Proiectul s-a derulat în perioada 2020-2023 şi a beneficiat de un buget de 25 de milioane de lei.
Cele opt centre pilot sunt în Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spitalul Municipal Vatra Dornei, Spitalul "Buna Vestire" Galaţi, Spitalul Municipal Turda, Spitalul "Pius Brînzeu" Timişoara, Spitalul Municipal Băileşti, Spitalul Municipal Curtea de Argeş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, potrivit Ministerului Sănătăţii.
Personalul medical din aceste centre va deservi pacienţi cu boli cronice progresive. Personalul din cele opt centre deţine atestat sau instruire specifică domeniul în paliaţiei şi include: un medic şi un asistent medical pentru ambulatoriu, doi medici şi patru asistenţi medicali pentru echipe de teren, un psiholog, un fizio/kinetoterapeut, un asistent social, un preot.
Fiecare centru a fost dotat cu un autovehicul, cu mobilier medical şi de birou, echipament IT, dispozitive medicale, medicamente.
În cadrul proiectului au fost elaborate un plan naţional de dezvoltare graduală a îngrijirilor la domiciliu şi un program naţional de dezvoltare a serviciilor de îngrijiri paliative în unităţi sanitare, ambulatoriu şi la domiciliu.
De asemenea, au fost instruite peste 800 de cadre medicale şi 100 de manageri din spitale publice de la nivel naţional, pentru acordarea îngrijirilor medicale paliative şi la domiciliu.
Marţi a avut loc o conferinţă cu ocazia finalizării proiectului, în cadrul căreia ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a oferit detalii despre situaţia îngrijirilor paliative în România.
"Noi am făcut un pas important, cred eu, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care este şi ea parte a acestui proiect, în sensul că paturile care fac obiectul grijilor paliative nu mai fac parte din numărul total de paturi aprobat în România şi cred că acesta este un lucru foarte important, pentru că dă multora posibilitatea să dezvolte astfel de proiecte", a spus prof. Rafila, citat de Agerpres.
Ministrul speră ca Programul Naţional de Îngrijiri Paliative să fie aplicat din anul 2024.
Partenerii Ministrului Sănătăţii în proiect au fost: CNAS, Fundaţia Hospice Casa Speranţei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate.
Un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii şi prezentat în luna octombrie de 360medical.ro propune adăugarea a patru noi categorii de pacienţi care pot beneficia de îngrijiri paliative: cei cu insuficienţă renală cronică, cu insuficienţă hepatică cronică, cu HIV/SIDA şi pacienţii eligibili pentru îngrijiri paliative pediatrice care au împlinit vârsta de 18 ani, în vederea asigurării continuităţii în îngrijire.
În prezent, reglementările (ordinul MS nr. 253/2018) prevăd nouă categorii de afecţiuni pentru care pacienţii care pot beneficia de servicii de îngrijiri paliative: boli oncologice, boli cardiovasculare, scleroză laterală amiotrofică, demenţă în ultimul stadiu, scleroză multiplă, Boala Parkinson, boli pulmonare, accident vascular cerebral şi comă şi miastenia gravis.
“Iniţial, îngrijirile paliative au fost preponderent şi disproporţionat acordate pacienţilor oncologici. Studii recente confirmă nevoia de îngrijire paliativă şi managementul specific al afecţiunilor non-oncologice (cardiovasculare 38,5%, respiratorii 10,3%, HIV/SIDA 5,7%, renale, hepatice, neurologice, demente, anomalii congenitale etc), a căror evoluţie spre final este mai puţin predictibilă şi caracterizată de perioade frecvente de declin şi remisie”, afirmau autorii proiectului, în referatul de aprobare.
Potrivit documentului, “îngrijirile paliative, ca domeniu nou în ansamblul sistemului de sănătate, sunt în prezent dezvoltate necoordonat şi inegal la nivel de ţară, acoperirea nevoii fiind estimată a fi sub 20%”.
